Obezitatea la copii este astăzi unul dintre subiectele delicate despre care părinților le este greu să vorbească, dar unul pe care nu ar trebui deloc să îl ocolească. Din pricina obezității, apar o serie de probleme grave de sănătate la cei mici, ce se pot acutiza odată cu trecerea timpului. Pentru a le oferi părinților explicații și sfaturi care să ajute la remedierea problemei, am stat de vorbă cu dr. Olivia Timnea, medic primar medicină sportivă și medic specialist medicină de familie.
TOTUL DESPRE MAME: Ce este obezitatea şi cum apare ea?
Dr. Olivia Timnea: Obezitatea reprezintă o boală nutrițional-metabolică caracterizată prin acumularea grăsimilor, grăsimi care depăşesc 25% din greutatea corporală la bărbaţi şi 30% la femei.
Obezitatea este considerată a fi rezultatul unui bilanţ energetic pozitiv, ca urmare a dezechilibrului dintre aportul şi consumul de energie al organismului. Acest dezechilibru poate fi produs fie prin creşterea ingestiei alimentare, fie prin reducerea consumului de energie (sedentarism).
TOTUL DESPRE MAME: Care este numărul de kilograme care face diferenţa dintre un copil mai plinuţ şi unul obez şi cine poate stabili în ce categorie se încadrează copilul?
Dr. Olivia Timnea: Nu există un număr de kilograme prestabilit, acesta calculându-se în funcţie de sex, vârstă şi talie. Cea mai folosită formulă de calcul este INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ (IMC). Acesta clasează gradele de obezitate. Formula cea mai folosită este IMC= Greutatea(kg)/Talia2(m), clasificarea fiind următoarea:
VALORI IMC
· 18,49 sau mai puţin – Subponderal
· între 18,50 și 24,99 – Greutate normală
· între 25,00 și 29,99 – Supraponderal
· între 30,00 și 34,99 – Obezitate (gradul I)
· între 35,00 și 39,99 – Obezitate (gradul II)
· 40,00 sau mai mult – Obezitate morbidă
TOTUL DESPRE MAME: Ce impact are asupra organismului celui mic acest număr mare de kilograme?
Dr. Olivia Timnea: Copiii care suferă de un grad de obezitate alarmant pot dezvolta atât în viitorul apropiat, cât şi în cel îndepărtat, tot felul de complicaţii. Acestea pot fi: complicaţii cardiovasculare (hipertensiune arterială – se apreciază că, la o creştere a greutăţii cu 10kg, tensiunea arterială creşte cu 6 mmHg – cardiopatie ischemică, insuficienţă cardiacă, varice la membrele inferioare, ulcere varicoase și tromboflebite), complicaţii respiratorii (tulburarea ventilaţiei plămânilor, sindromul de apnee în somn), complicaţii osteoarticulare (coxartroză, gonartroză, spondiloză lombară, tendinită și talalgii)
Mai pot apărea modificări ale aspectului pielii (vergeturi, eczeme, intertrigo), complicaţii metabolice (dezvoltarea rezistenţei ţesuturilor la insulină cu apariţia diabetului zaharat, a dislipidemiilor, hiperuricemiei), complicaţii digestive (litiază biliară, calculi biliari, steatoză hepatică – ficat gras, reflux gastro-esofagian) sau oncologice (la bărbaţi apare un risc crescut pentru cancerul de prostată şi colorectal, iar la femei apare cancer de sân, col uterin şi ovar).
TOTUL DESPRE MAME: Care sunt efectele psihice ale obezităţii asupra unui copil supraponderal?
Dr. Olivia Timnea: Copiii obezi au respect de sine scăzut, sunt predispuşi la anxietate, au o părere negativă despre ei înşişi şi pot suferi de depresie. Viaţa lor poate să nu li se mai pară interesantă. Micuţii dezvoltă teama de a nu fi mai puţin iubiţi de părinţii lor. Sunt timizi, introvertiţi şi chiar influenţabili. Ajunşi la vârsta adolescenţei, prezintă un risc mai mare de a cădea în capcana drogurilor decât colegii lor. Aceste efecte emoţionale şi psihologice pot avea un impact uriaş asupra dezvoltării şi vieţii copiilor în anii care urmează.
TOTUL DESPRE MAME: Ce şanse sunt ca un copil obez să devină un adult obez?
Dr. Olivia Timnea: Pentru ca obezitatea reprezinta o boală nutrițional-metabolică, dacă nu se fac schimbări în stilul de viaţă al copilului, şansele ca acesta să fie obez sunt foarte mari.
TOTUL DESPRE MAME: Cine este principalul vinovat pentru problemele de greutate ale copilului?
Dr. Olivia Timnea: Alimentaţia – un studiu recent condus de M.F. Rolland Cachera de la INSERM (Institut national de la santé et de la recherche médicale France) demonstrează că acei copii care înaintea vârstei de doi ani au ingerat prea multe proteine şi prea puţine lipide prezintă cea mai accentuată obezitate. De aceea, în primii ani de viaţă se recomandă un consum preponderent de lipide, nu de proteine.
Pe măsură ce copilul creşte, alimentaţia bogată în lipide şi acizi graşi esenţiali, dar săracă în proteine, trebuie să se modifice, devenind săracă în lipide şi bogată în proteine şi glucide. Din păcate, adesea se înregistrează situaţia inversă. Copiii mici primesc o hrană cu conţinut mare de proteine, iar cei mai mari mănâncă prea gras şi prea dulce (hamburgeri, cartofi prăjiţi, biscuiţi, floricele de porumb) şi au acces aproape permanent la frigider.
TOTUL DESPRE MAME: Există şi alte cauze care pot sta la baza obezităţii infantile?
Dr. Olivia Timnea: Da, printre cele mai cunoscute sunt:
Televizorul – prezent în orice cămin, acesta favorizează alimentaţia compulsivă: copiii mănâncă, fără să-şi dea seama, pungi întregi de chipsuri sau de covrigei, în timp ce se uită la desene animate sau la emisiunea preferată.
Lipsa activităţii fizice – pierzând ore în şir în faţă televizorului, corpul arde mult mai puţine calorii decât atunci când facem mişcare. Înlocuind fotbalul sau mersul pe bicicletă cu desenele animate şi jocurile pe calculator, copiii tind să se îngraşe, la fel ca părinţii lor de altfel.
Lipsa de somn – hormonul de creştere intervine în procesul de eliminare a excesului de masă corporală grasă. El este secretat numai în timpul somnului nocturn. În consecinţă, copiii care nu dorm suficient pot înregistra un deficit al acestui hormon de creştere şi de… slăbire.
Părinţii excesiv de protectori – copiii singuri la părinţi sau cei proveniţi dintr-un cuplu divorţat sunt adesea mai cocoloşiţi decât ceilalţi. Inconştient, adulţii încearcă să compenseze sentimentul de frustrare oferindu-le mâncare în cantitate excesivă, ceea ce poate duce la obezitate. Primul gest al mamei faţă de copilul ei este acel de a-l hrăni. Dar nu trebuie să confundăm ori să dăm copilului posibilitatea de apune semnul egal între hrană şi dragoste.
TOTUL DESPRE MAME: Cum poate un părinte să ţină în frâu acumularea de kilograme la cel mic?
Dr. Olivia Timnea: În primul şi în primul rând, informaţi-vă copilul, făcând pe profesorul nutriţionist, explicându-i acestuia care sunt dozele zilnice necesare de proteine, lipide, glucide, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale. Şi, de ce nu, să concepeţi împreună tabele şi afişe pe care să le lipiţi la vedere, în bucătărie, chiar pe frigider!
Reabilitaţi micul dejun, pentru a evita pofta de dulciuri de la ora 11:00. În meniu trebuie să figureze cerealele, fructele şi lactatele.
Limitaţi bomboanele, prăjiturile, lactatele grase, hamburgerii, chipsurile, prăjelile, carnea grasă şi… televizorul. Pentru copil, dar şi pentru restul familiei.
Îndemnaţi la practicarea unei activităţi fizice, cum ar fi mersul pe rol, practicarea artelor marţiale, dansul, tenisul de masă, ciclismul etc. Iar pentru a da un exemplu, de ce să nu mergeţi în fiecare sâmbătă dimineaţă, cu toată familia, la înot sau în parc cu bicicletele?
Evitaţi cantina pe cât posibil. Adesea aici se servesc mâncăruri prea grase sau inadecvate gusturilor sale. Dacă nu locuiţi prea departe de grădiniţă sau de şcoală, aduceţi mai bine copilul acasă pentru prânz sau puneţi-i la pacheţel sandvişuri sănătoase şi fructe.
Înlocuiţi dulciurile şi aluaturile de la gustare cu o felie de pâine integrală şi două pătrăţele de ciocolată neagră, o banană, o portocală sau un măr.
Beţi atât cât cere organismul, dar numai apă! Băuturile răcoritoare nu sunt recomandate, deoarece obişnuiesc copilul cu gustul dulce.
Mâncaţi la ore fixe şi evitaţi ronţăielile între mese.
TOTUL DESPRE MAME: Care este perspectiva de redresare corporală a unui copil obez şi ce garanţii există pentru ca acele kilograme eliminate să nu se mai întoarcă?
Dr. Olivia Timnea: Un copil are un metabolism accelerant în comparaţie cu un adult, acesta este într-o continuă creştere până la vârsta de 18-21. Dacă procesul de slăbire începe în această perioadă şi alimentaţia agreată este una sănătoasă şi, de asemenea, se respectă o viaţă sănătoasă care să includă cât mai multe activităţi sportive şi cât mai puţin sedentarism, atunci copilul cu siguranţă va reuşi să elimine kilogramele în plus şi să nu le depună la loc. Mâncatul sănătos nu este pentru o perioadă scurtă, până când kilogramele dispar, ci este el în sine un mod de viaţă.
TOTUL DESPRE MAME: Cum îi explici copilului, fără să îl frustrezi sau să îl traumatizezi în vreun fel că are probleme de greutate?
Dr. Olivia Timnea: Sunt şi părinţi care au copii cu greutatea mult peste medie. În cazul în care noi ne suparăm de câte ori ne spun prietenele că ne-am îngrăşat, la fel de sensibili sunt şi cei mici la problema greutăţii. Cei mai mulţi părinţi aleg să nu discute niciodată acest subiect şi să treacă direct la soluţionarea problemei: ignoră kilogramele în plus, însă îl trimit pe cel mic să facă sport şi îşi modifică obiceiurile alimentare. Cu toate acestea, s-ar putea să fiți nevoiți să aveți această discuţie, dacă cel mic merge la şcoală, iar colegii au râs deja de el pe seama acestui aspect.
Nu lăsați nimic să îl afecteze, dacă situaţia devine urâtă, puteți chiar să îl mutaţi la altă şcoală, până rezolvați cumva problema. De cele mai multe ori, copiii cărora li se pune o etichetă în şcoală devin introvertiţi, au o părere proastă despre ei înşişi şi sunt predispuşi depresiilor. Discutați cu el şi faceți-l să înţeleagă că nu este bolnav sau urât şi că sunt atât de multe lucruri frumoase la el.
TOTUL DESPRE MAME: Ce investigaţii medicale suplimentare se impun atunci când constaţi că ai un copil cu un surplus de greutate?
Dr. Olivia Timnea: Testele biochimice specifice obezităţii sunt Adiponectina, Electroforeza lipoproteinelor, Fibrinogenul, Leptina și Sex Hormone Biding Globuline (SHBG).
TOTUL DESPRE MAME: Putem considera obezitatea o boală a secolului 21?
Dr. Olivia Timnea: Obezitatea chiar este considerată “boala secolului XXI”. Conform datelor OMS, în ultimii zece ani obezitatea a crescut cu 10-40%, fiind mult mai frecventă la populaţia ce face parte din clasele sociale cu venituri reduse. În România, 53% din populaţia adultă este supraponderală (IMC > 25kg/m2) şi 22% este obeză (IMC > 30kg/m2). De asemenea, obezitatea este la ora actuală a două maladie preventibilă responsabilă de mortalitate pe plan mondial. Anual, peste 300.000 de persoane mor din cauza acesteia.
