De peste un deceniu, medicul Mihai Craiu, unul dintre cei mai cunoscuți pediatri din România, duce un război fățiș cu una dintre medicațiile favorite în țara noastră, dar care, de fapt, este o practică greșită: utilizarea dexametazonei din fiola de uz intravenos, în nebulizatoare. Experții europeni prezenți la conferința „Virtual school on Nebulisation of drugs for treatment of respiratory infections and disease” i-au dat dreptate: nu există dovezi că poate fi utilizată în siguranță și, ca atare, nu se recomandă!
La conferința la care a participat și dr. Craiu au fost discutate tehnicile de nebulizare, aparatele de nebulizare, medicamentele care pot fi nebulizate sau care se află în studiu în vederea aprobării pentru uz uman pe cale inhalatorie (antibiotice, antivirale, anticorpi monoclonali, mucoregulatorii, enzime, etc), precum și studiile pe animale care au dovedit eficiența sau siguranța acestor tratamente.
Fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii relatează într-o postare recentă că a pus experților europeni prezenți întrebarea dacă dexametazona de uz intravenous se poate utiliza la copil, în scopul nebulizării. ”Răspunsurile formulate elegant (nu a ridicat nimeni sprâncenele sau vocea pentru a întreba «De unde vine prostia asta???») au fost foarte clare: nu există dovezi că poate fi utilizată în siguranță și, ca atare, nu se recomandă! Urmată de afirmațiile tuturor experților din panelul de discuții: «Mai ales la copil, ar trebui să folosim combinațiile aprobate de medicament cu un anumit dispozitiv de administrare, așa cum prevăd ghidurile și protocoalele»”, a subliniat dr. Craiu.
Cine recomandă aerosoli cu dexametazonă?
Atât medicii de familie, cât și medicii pediatri recomandă părinților să facă la domiciliu aerosoli cu substanțe care ar trebui folosite doar injectabil, dexametazona fiind cel mai intens utilizată. Cum suntem în plin sezon al răcelilor, este perioada în care părinții fac frecvent această greșeală, încercând să își trateze la domiciliu copiii, iar de multe ori o fac la recomandarea medicilor.
„Medicii străini se amuză sau se enervează dacă sunt întrebați despre situațiile în care ar putea fi utilizată dexametazonă nebulizată. Suntem de râsul lumii, dar nu ne pasă. Suntem foarte mândri de invenția noastră mioritică. Poate un părinte responsabil va înțelege de ce nu nebulizăm dexametazona de uz injectabil (scrie și pe fiolă că se administrează intramuscular sau intravenos) dacă va face un exercițiu de imaginație”, afirma dr. Craiu în urmă cu câțiva ani pe amintita platformă educațională dedicată părinților.
- CITEȘTE ȘI: Ce să faci când copilul tușește? În niciun caz nu îi dai antibiotice. Sfaturi practice de la specialiști
Corticoizii sistemici, cum este dexametazona, au efecte adverse
Pentru a-i face pe părinți să înțeleagă de ce o astfel de abordare este greșită, medicul a făcut la acea vreme o comparație edificatoare: „Chiar dacă dexametazona e o soluție într-o fiolă, ea nu se poate utiliza prin nebulizare, chiar dacă se potrivește perfect în aparatul de nebulizat. Din același motiv din care nu punem în nas un supozitor cu paracetamol la un copil, răcit și febril, căruia îi curg mucii abundent. Deși supozitorul se potrivește perfect în oricare nară, îl băgam unde ar trebui. Așa și cu dexametazona fiole”. Specialistul recomandă părinților să folosească în aparatul de aerosoli doar Flixotide nebules sau Pulmicort Respules, care sunt cortizonice de uz inhalator. Niciodată corticoizi sistemici, așa cum este cazul dexametazonei! Corticoizii sistemici pot avea printre altele efecte adverse precum greață, tuse, diaree, iritația gâtului, indigestie, vomă.
Cum fac românii nu face nimeni în lume
În afara argumentului că literatura de specialitate nu are dovezi care să susțină practica administrării dexametazonei pe cale inhalatorie, pediatrul vine cu altă explicație: „Să luăm o fiolă în mâna: scrie mare pe ea «De uz im/iv». Adică injectabil. Dar să dăm cuvântul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România: «Administrarea se realizează printr-o injecţie în muşchi sau venă, eventual prin perfuzie intravenoasă. (…) În unele situaţii, administrarea se poate face chiar în zona afectată.» Iar dacă deschidem site-ul ANMDMR vom găsi patru pagini de tipuri de dexametazonă care au autorizație de punere pe piață în România, din care opt feluri de fiole, două genuri de picături oftalmice și restul comprimate. NICIUN FEL de soluție inhalatorie.”
Și totuși, de unde vine acest mit? Explică tot dr. Craiu: „Vine de la un produs istoric, Auxiloson, care este dexametazonă isonicotinat. Adică altceva, în referințele căruia există mai multe studii privind efectele asupra căilor aeriene la cal, capră, vacă și miel. Deci NU la om!”
De multe ori, la tratamentul menționat se ajunge pur și simplu pentru că lipsește de pe piață produsul Flixotide, care îi poate ajuta pe copii fără să îi pună în pericol. ”Pot înțelege și accepta unele improvizații pentru rezolvarea temporară a unei situații dificile. Dar invenția cu dexametazona în aerosoli, în loc de Fluticazona propionat (celebrul Flixotide nebules care este coșmarul oricărui părinte român care a încercat să îl procure – pur și simplu nu se găsește decât accidental!) administrată cu ajutorul aparatului de nebulizat, mă exasperează. Pentru că este pur și simplu eronat!”, conchide medicul.
