De ce răcesc copiii des și ce poți face pentru a preveni răceala  

Anca Lupescu
Copil racit ingrijit de mama lui
Până la 8 ani, copiii răcesc des, fără ca acest lucru să însemne neapărat că au probleme cu imunitatea. FOTO: Shutterstock

Copilul strănută, tușește și se plânge de dureri în gât iar acest scenariu se repetă de 8-10 ori într-un an? Nimic neobișnuit, mai ales dacă merge în colectivitate, unde e expus la tot felul de virusuri. Teama principală a părinților atunci când cel mic trece dintr-o viroză în alta este că ar putea avea un sistem imunitar slăbit. Această frică îi face să caute soluții minune de întărire a imunității, însă, din păcate, ele nu există. Cert este că, pe măsură ce copilul crește, numărul îmbolnăvirilor scade. Studiile arată că sistemul imunitar se maturizează în jurul vârstei de 8 ani, iar până atunci, este într-un continuu proces de învățare, care presupune contactul cu diverse microorganisme.

De ce răcesc copiii des 

„De ce a răcit iar?”/ „De ce e atât de sensibil?”/ „Îl îmbrac prea subțire?”- sunt câteva dintre întrebările pe care și le pune un părinte speriat de numărul mare de îmbolnăviri. Dr. Nipunie S. Rajapakse, specialist în boli infecțioase pediatrice la Mayo Clinic Children’s Center din Rochester, Minnesota, spune că îngrijorările sunt normale, dar că bebelușii și copiii mici pot avea între 8 și 10 răceli pe an, iar copiii de grădiniță pot ajunge chiar la 12 viroze/ an. Adolescenții și adulții răcesc, în medie, de 2-4 ori într-un an.

Sezonul virozelor începe în septembrie și durează până în martie sau aprilie, ceea ce înseamnă că cei mici se îmbolnăvesc cel mai des în aceste luni. Răceala comună este o infecție virală a nasului și gâtului. Este cunoscută și sub denumirea de infecție a tractului respirator superior și poate fi provocată de peste 200 de virusuri. Este normal ca la vârstă mică simptomele răcelii să dureze până la 14 zile, iar uneori tusea poate persista până la 6 săptămâni. Așadar, este posibil ca cei mici să fie bolnavi o mare parte din an și totuși să aibă un sistem imunitar normal.

Există, totuși, anumite semnale de alarmă care pot indica probleme mai grave. Medicii încep să ia în considerare o posibilă problemă dacă un copil ajunge la spital de fiecare dată când este bolnav, are nevoie frecvent de antibiotice administrate intravenos pentru a-și reveni, dezvoltă infecții în zone mai puțin comune sau dacă îmbolnăvirile sunt cauzate de organisme neobișnuite. Alte semnale pot include diareea cronică sau faptul că boala frecventă afectează creșterea copilului.

Alte semnale de alarmă includ:

  • Opt sau mai multe infecții ale urechii într-un an
  • Două sau mai multe infecții sinusale grave într-un an
  • Două sau mai multe luni de tratament cu antibiotice fără îmbunătățiri semnificative
  • Două sau mai multe episoade de pneumonie într-un an
  • Abcese recurente în piele sau organe interne
  • Candidoză persistentă în gură sau în alte zone după vârsta de 1 an
  • Antecedente familiale de imunodeficiență primară

Ce poți face ca să nu mai răcească copilul atât de des. Importanța stilului de viață sănătos 

Răcelile sunt cauzate de virusuri transmise de la o persoană la alta, de obicei prin contact direct cu picături din aer sau prin atingerea unei suprafețe pe care au ajuns acele picături. Răcelile frecvente nu sunt un semn al unui sistem imunitar slab, pentru că imunitatea se dezvoltă prin expunerea la numeroase virusuri de-a lungul anilor. Pe măsură ce cresc, copiii se îmbolnăvesc mai rar.

Este adevărat că simptomele virozelor sunt supărătoare pentru copii, mai ales dacă nasul înfundat și tusea afectează somnul. „Dincolo de odihnă și hidratare, nu există prea multe lucruri pe care le putem face pentru a reduce durata sau simptomele unei răceli,” spune dr. Priyanka Rao, medic pediatru la Spitalul pentru Copii C.S. Mott al Universității din Michigan. „Este vorba mai degrabă despre a-i ajuta să se simtă confortabil, astfel încât să se poată recupera”. Majoritatea copiilor luptă cu virusul fără ajutor medical, cu excepția situațiilor în care au febră si e nevoie de antitermice.

Pentru ca cel mic să aibă un sistem imunitar dezvoltat în parametri normali, ar trebui ca stilul său de viață să fie unul sănătos. Asta înseamnă să incluzi fructe și legume în dieta lui zilnică: țintește către cinci porții, așa cum e recomandat. Gustările formate din fructe proaspete sunt perfecte și satisfac și pofta de dulce a copiilor. Asigură-te că ieșitul afară face parte din rutina copilului, pentru că mișcarea și activitățile în aer liber sunt esențiale pentru sănătatea copiilor. Un alt aspect foarte important este cantitatea și calitatea somnului. În timpul somnului, organismul își reface resursele de energie și luptă împotriva virusurilor.

Pentru ca organismul să fie puternic, este esențial ca cel mic să aibă un nivel optim de Vitamina D. Nu uita să îi dai vitamine D în lunile de toamnă și iarnă. Copiii între 0 și 15 ani  – 400-800 UI/zi, conform protocolului național pentru profilaxia rahitismului la copii, aprobat de Ministerul Sănătății

CITEȘTE ȘI: 7 leacuri bătrânești pentru calmarea tusei la copii

Cum poți preveni răceala la copii cu cele mai simple măsuri

Mulți părinți cred în leacuri populare sau folosesc vitamine și suplimente alimentare pentru a preveni răcelile, deși nu există dovezi științifice că astfel de metode ajută la evitarea infecțiilor. Iată ce ajută, de fapt:

Spălatul pe mâini: Germenii ajung pe suprafețele atinse frecvent: clanțe, jucării sau mâini. Cea mai eficientă metodă de prevenție este spălarea corectă a mâinilor cu săpun.

Evitarea persoanelor bolnave: Picăturile expulzate prin strănut sau tuse pot infecta cu ușurință persoanele din apropiere. Tocmai de accea, este important ca cei mici să nu stea în preajma persoanelor cu simptome de răceală și nici să nu meargă la creșă/ grădiniță/ școală dacă este răcit și contagios.

Prevenirea contaminării încrucișate: Copiii mici, așa cum mulți părinți știu, tind să-și bage mâinile și degetele în nas și gură, obicei care îi poate îmbolnăvi. De asemenea, virusurile se transmit și prin utilizarea paharelor sau a tacâmurilor folosite de o persoană bolnavă.

Curățarea suprafețelor atinse: Pentru a menține suprafețele curate și pentru a elimina riscul de contaminare, se recomandă folosirea produselor dezinfectante, cu precădere în încăperile unde sunt/ au fost persoane bolnave și în colectivele de copii.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa