Una dintre cele mai controversate recomandări medicale în România este cea legată de prescripția antibioticului la copiii care au (doar) secreții nazale. Nu puțini sunt părinții care se plâng că primesc antibiotice fără nicio analiză care să indice nevoia. Dr. Mihai Craiu explică pe pagina sa Spitalul Virtual pentru Copii de ce se administrează în mod neadecvat antibiotice pentru muci în nas.
„Una dintre cauzele pentru care se prescrie aproape întotdeauna antibiotic unui copil ce are «muci în nas» este suspiciunea de sinuzită acută”, scrie dr. Craiu. „Cum este cu sinuzita acută la copil? În primul rând contează vârsta… Sinusurile apar odată cu vârsta, sub forma unor mici «cutii» aflate în vecinătatea nasului, în grosimea oaselor ce delimitează fața. De aceea ele sunt incluse în categoria cavitaților para-nazale, alături de urechea medie. Un sugar mic are un singur sinus dezvoltat, sub forma unei mici cavități, situată în spatele nasului, numită etmoid.
După vârsta de 2-3 ani încep să crească sinusurile maxilare, în grosimea oaselor ce dau relieful obrajilor, fiind localizate sub nivelul ochilor. Sinusurile frontale situate în grosimea oaselor frunții, deasupra ochilor, încep să apară la școlar, având dezvoltarea completă în adolescență. Apoi contează durata bolii. Ne gândim la sinuzită la acei copii care au secreții nazale de tip mucopurulent și disconfort acut ce durează de cel puțin 10 zile.”
- CITEȘTE ȘI: Tot ce trebuie să ştii despre sinuzita la copii
Diferența clinică dintre sinuzita virală acută și cea bacteriană acută
Ce ne spune, de fapt, medicul pediatru? Că sinuzita la copii poate arăta diferit față de sinuzita adulților. O dată, din cauza sinusurilor copiilor care ajung la maturitate abia spre anii adolescenței, ceea ce îi predispune la mai multe infecții ale nasului, sinusurilor și urechilor, mai ales în primii ani de viață. Apoi, mai e vorba de durata și recurența acestor infecții. Dacă copilul prezintă des secreții nazale care trenează, apare și teama că acestea pot infecta sinusurile.
Vorbim de sinuzită virală acută (virală, deci nu se tratează cu antibiotic) dacă cel mic a fost bolnav mai puțin de 10 zile și în tot acest timp simptomele lui nu s-au înrăutățit. Și putem vorbi de sinuzită bacteriană acută (bacteriană, cauzată de o infecție bacteriană, deci cu nevoie de tratament cu antibiotic) dacă starea lui nu s-a îmbunătățit deloc sau chiar s-a înrăutățit în decurs de 10 zile de la îmbolnăvire. Fapt care ar putea explica recomandarea pe care o fac medicii care consultă copilul, aceea de a-i prescrie antibiotic. Cu toate acestea, „nu toți copiii care au muci galbeni/verzui au sinuzită! Și în mod sigur nu au toți nevoie de antibiotic…”. Este mesajul de luat acasă cu care pediatrul își încheie postarea.
Antibioticul ar trebui recomandat după exsudatul nazal
„Din păcate sinuzita nu este ușor de diagnosticat de un medic care nu este specializat în patologie ORL, deoarece aspectul secrețiilor nu ajută la facilitarea diagnosticului. Chiar dacă exista secreții purulente cu aspect galben-verzui aceasta nu înseamnă obligatoriu sinuzită”, scrie pediatrul în continuare. Medicul susține că în SUA circa 5 milioane de copii primesc anual antibiotice pentru diagnosticul de sinuzită acută. Și doar jumătate dintre ei par să chiar aibă nevoie de această prescripție. Afirmația pediatrului este susținută de un studiu recent despre identificarea copiilor care ar putea beneficia de antibiotice pentru sinuzita acută.
Studiul menționat aduce câteva dovezi importante:
1. Pacienții cu sinuzită și care au „musafiri nedoriți” în nas (sunt identificați la exsudatul nazal germeni precum Haemophillus influenzae, Streptococcus pneumoniae și Moraxella catarrhalis) vor răspunde la tratament mai bine decât cei fără germeni identificați.
2. Administrarea de antibiotic unor pacienți cu sinuzită a scurtat cu 2 zile durata bolii.
3. Dispariția simptomelor a fost consemnată după 7 zile la cei tratați cu antibiotic și după 9 zile la cei cu placebo.
Dr. Mihai Craiu – Spitalul Virtual pentru Copii
Consultul de specialitate și exsudatul nazal fac diferența
Dacă vă duceți copilul la un specialist ORL sau la o unitate medicală de urgență care deține această specialitate, medicul va examina urechile, nasul și gâtul copilului. O anamneză și o examinare amănunțită conduc, de obicei, la diagnosticul corect. Medicul poate căuta, de asemenea, factori care predispun copilul la infecții ale sinusurilor, modificări structurale, alergii sau probleme cu sistemul imunitar. „Testarea pentru bacterii specifice poate reprezenta o strategie de reducere a utilizării antibioticelor în această afecțiune”, este concluzia studiului amintit de pediatru în postarea sa. Dar și a altor studii asemănătoare. Cu alte cuvinte, da, consultul la un specialist ORL și exsudatul nazal pot indica cu exactitate dacă avem nevoie de antibiotice pentru muci în nas.
Dacă ți-a plăcut acest articol, te-ar putea interesa și următoarele:
- Ce medicamente luăm în vacanță?
- Chiar are copilul meu sinuzită? Cum recunoști și cum tratezi
- Copilului tău îi miroase guriţa? Iată posibilele cauze și remedii
