În fiecare an, copiii tăi trec prin episoade de febră şi muci, roşu în gât şi tuse. Când mergi cu cel mic la medicul de familie pentru oricare din aceste afecţiuni te aştepţi automat la o reţetă pentru antibiotice?
Mulţi părinţi răspund că da. Mai mult, sunt surprinşi, chiar supăraţi, dacă părăsesc cabinetul doctorului cu mâna goală pentru că, până la urmă, ce părinte nu îşi doreşte ca micuţul lui să se însănătoşească repede? Gândeşte-te, însă, că medicul ţi-ar putea face un mare bine.
Un studiu realizat la nivel european a arătat că 70% dintre români iau antibiotice în mod greşit şi că ţara noastră ocupă locul doi la autoadministrarea de antibiotice. Noi credem că acest lucru ar trebui să se schimbe cât mai repede deoarece efectele tratamentelor cu antibiotice luate după ureche pot fi extrem de nocive pentru sănătatea noastră.
Cum funcţionează antibioticele?
Descoperirea antibioticelor, folosite pentru prima dată în anii ’40, reprezintă cu siguranţă unul din cele mai importante progrese în medicina modernă.
Supraprescrierea lor, însă, a condus de-a lungul timpului la fortificarea bacteriilor şi imunizarea lor la antibioticele care altă dată îşi făceau foarte bine treaba (spre exemplu, când a început să fie folosită în anii ’40, penicilina era un medicament minune care vindeca orice infecţie, iar în prezent este ineficentă în până la 80% din cazuri, conform unor surse pesimiste). Mai mult, de fiecare dată când copiii iau antibiotice, se expun riscului efectelor secundare, cum ar fi dureri de stomac, diaree sau posibile reacţii alergice.
Pentru a înţelege cum funcţionează antibioticele, trebuie să cunoşti cele două mari tipuri de microbi la care oamenii sunt expuşi: bacteriile şi virusurile.
Deşi există câteva bacterii şi virusuri ce provoacă uneori boli similare, modurile în care aceste două tipuri de organisme se înmulţesc şi răspândesc sunt diferite:
Bacteriile sunt organisme monocelulare vii. Ele se găsesc peste tot, iar majoritatea nu fac rău. Uneori, pot chiar să fie benefice organsimului uman. Lactobacillus, spre exemplu, este o bacterie care ne populează intestinele şi ajută la digestia mâncării.
Unele bacterii, însă, sunt dăunătoare şi pot provoca boli atunci când invadează organismul uman, multiplicându-se şi interferând cu funcţionarea normală o corpului. Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor deoarece funcţionează pentru a distruge aceste organisme vii şi a opri înmulţirea şi reproducerea lor.
Virusurile, pe de altă parte, nu sunt autonome, nu pot trăi pe cont propriu. Virusurile sunt particule ce conţin material genetic acoperit de un înveliş proteic. Virusurile „trăiesc”, cresc şi se reproduc doar după ce invadează alte celule vii.
Unele virusuri pot fi combătute de sistemul imunitar al omului, chiar înainte de a provoca boala. Altele, însă, cum e în cazul celor care provoacă răceli, spre exemplu, nu dispar până nu îşi fac de cap. Virusurile nu răspund deloc la antibiotice.
De ce este periculos să foloseşti în exces antibiotice
Să iei antibiotice pentru răceli şi alte boli virale nu numai că nu va da rezultat, dar e posibil să te trezeşti cu efecte secundare periculoase: în timp, această practică contribuie la fortificare bacteriilor dăunătoare, acestea devenind din ce în ce mai greu de omorât. Tratarea bacteriilor rezistente necesită doze şi mai puternice de medicamente.
Datorită suprafolosirii antibioticelor, anumite bacterii devin din ce în ce mai imune în faţa antibioticelor existente în prezent pe piaţă. Printre cele care par a fi din ce în ce mai greu de tratat sunt infecţiile pneumococice (care cauzează pneumonie, infecţii ale urechilor, infecţii ale sinusului şi meningita) şi infecţiile pielii.
Cum să iei antibiotice într-un mod responsabil
Aşadar, ce este de făcut atunci când copilul se îmbolnăveşte?
Pentru a minimiza riscul ca bacteriile să capete imunitate la antibiotice, iată câteva lucruri pe care să le ai în vedere:
Tratează numai infecţiile bacteriene. Cere sfaturi şi pune întrebări. Dă pace răcelilor simple (în special cele care sunt considerate a fi cauzate de virusuri) şi lasă-le să îşi urmeze cursul firesc pentru a evita dezvoltarea rezistenţei microbilor la medicamente. Cu toate acestea, ţine minte că nu tu eşti cea care pune diagnosticul de “simplă răceală”, ci medicul. Consultă-te cu el în orice decizie iei în privinţa sănătăţii copilului. Chiar dacă simptomele nu se înrăutăţesc, ci doar persistă, du copilul la medic. La cabinet, cel mai bine este să pui cât mai multe întrebări şi să te informezi dacă boala micuţului este bacteriană sau virală şi să te interesezi care sunt riscurile şi, respectiv, avantajele antibioticelor. Dacă este vorba de un virus, nu pune presiune pe medic să îţi prescrie o reţetă. În schimb, interesează-te ce alte metode ai putea folosi pentru tratarea simptomelor.
Dacă medicul îi prescrie antibiotice copilului, ține cont de următoarele:
- Foloseşte doar antibioticele prescrise.
- Nu păstra antibiotice pentru o dată următoare.
- Nu folosi niciodată reţeta altei persoane.
Întreabă medicul ce tratamente nemedicamentoase ţi-ar putea recomanda pentru ameliorarea simptomelor copilului. Atâta timp cât este vorba de un nas înfundat sau de o iritaţie a gâtului, nu ar trebui să fii alarmată.
Căută să creezi o relaţie de încredere cu medicul tău de familie pentru a putea lucra împreună la a menţine întreaga familie sănătoasă.
Foloseşte medicamente în mod corespunzător. Antibioticele sunt eficiente numai împotriva infecţiilor bacteriene, atâta timp cât sunt folosite în cantitatea exactă prescrisă de doctor – totodată, durează ceva până să îşi facă efectul, aşa că nu te aştepta la o recuperare miraculoasă în câteva ore.
Majoritatea copiilor încep să se simtă mai bine după o zi sau două. În mod similar, nu lăsa copilul să ia mai multe sau mai puţin doze de antibiotic decât i-a prescris medicul.
Foarte important este să nu laşi niciodată antibiotice la îndemână prin casă.
Nu lua niciodată medicamente prescrise unui al membru al familiei sau adult – dozele pentru copii variază, iar dacă micuţul tău are o boală care necesită antibiotice, asigură-te că îl tratezi corect.
Să păstrezi antibiotice pentru o „dată următoare” este, de asemenea, o idee nu tocmai strălucită. Orice medicament rămas în urma unui tratament trebuie aruncat cât mai repede.
Încurajează spălatul mâinilor, ai grijă ca cei mici să aibă la îndemână fructe de sezon şi evită locurile aglomerate in sezonul rece.