Numărul mare de cazuri de autism depistate în ultimii ani datorită diagnosticării mai bune (se estimează că în România sunt peste 30.000 de copii afectați, în toată țara, în special băieți) și discuțiile intense asupra subiectului sunt, în mod clar, legate de scăderea numărului de vaccinări: de la (95% acoperire vaccinală la sub 80%). E un val care a cuprins Europa de Vest de mulți ani și care la noi a ajuns mai târziu.
Mai exact, disputa care a aprins scânteia legaturii dintre vaccinare și autism datează de la sfârșitul anilor 90 și se leagă de vaccinul care, dintr-o singură înțepătură, protejează copiii de rujeolă, rubeolă și oreion (RRO), care se face între 1 an – 1 an și jumătate (prima doză), inclusiv în România, și care e învinovățit că ar declanșa autismul la copii. De altfel, scăderea cea mai mare la numărul de imunizari în România (sub 80% acoperire vaccinală) se înregistrează la vaccinul RRO.
Victimele propriului succes
La fel de adevărat este că scăderi masive ale procentelor de imunizare se înregistrează și în țări din vestul Europei, inclusiv în Franța, care are unul dintre cele mai performante sisteme de sănătate din lume sau Marea Britanie, de unde a pornit scandalul legat de vaccinare și autism. „Vaccinurile au fost victimele propriului succes. Au eradicat în lume boli precum poliomielita, variola. Părinții nu mai percep riscul pentru că bolile nu se mai văd în jur. În plus, tot datorită vaccinărilor a scăzut mortalitatea infantilă în toată lumea”, sunt argumentele fostului reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în România, medicul Victor Olsavszky.
Momentul în care s-a pus public problema legăturii dintre vaccinare și autism este anul 1996, de medicul britanic Andrew Wakefield. „Copilul meu era normal, imediat după vaccin a făcut tulburări digestive, nu mai poate vorbi, ţipă”, au fost reclamațiile părinților pe care studiul realizat de mediul britanic le-a confirmat.
Alte cercetări ulterioare au demolat teoria de mai sus. Autismul apare oricând până la vârsta de trei ani şi la copii care nu au fost vaccinaţi. Cea mai amplă cercetare asupra subiectului a fost făcută în Danemarca pe mai bine de 100.000 de copii imunizaţi şi neimunizaţi. Studiul a arătat că rata autismului este similară la ambele categorii, chiar un pic mai ridicată la cei neimunizaţi. „Creşterea cazurilor de autism e strâns legată de diagnosticarea mai bună. Mulţi dintre copiii cu tulburări neuropsihice au şi probleme digestive”, sunt argumentele medicilor care nu susţin legătura autism-imunizare. „Inclusiv medicul care a făcut studiul a admis că nu a avut dovezi pentru a susține această legătură. În plus a fost exclus din branșă pentru ceea ce a făcut”, spune fostul reprezentant al OMS în România. În ciuda lipsei de dovezi clare, mai multe instanțe din Italia şi SUA au dat câştig de cauză părinţilor şi au dispus plata a milioane de dolari către familiile acestora.
Ce spun părinții copiilor cu autism despre legătura cu vaccinul pentru rujeolă
„Sunt 80% convinsă că are autism din cauza vaccinului”
Nicoleta este mama unui baiețel de 4 ani din București, care a fost diagnosticat cu autism la vârsta de 2 ani. Nimic nu o poate convinge că vaccinul făcut după un an nu are nicio legătură cu autismul copilului ei. ”Sunt 80% convinsă că are autism din cauza vaccinului făcut după ce a împlinit vârsta de 1 an pentru RRO. Părerea mea este că la anumiți copii este o combinație între structura genetică mai slabă și reacții chimice care apar de la mercurul din vaccin. Unii fac, alții nu fac autism”, crede mămica.
Alți părinți au ajuns la experiențe extreme din cauza suspiciunii că vaccinările au cauzat autismul.
La o conferință dedicată autismului- Conferința Internaționala ABA, susținută în acest an la București -, tăticul a doi copii cu autism a făcut o mărturisire care a lăsat mască audiența. După ce primul copil a fost diagnosticat cu autism, pe cel de-al doilea a refuzat să-l mai imunizeze. Însă, la aceeași vârstă ca în cazul primului copil, și cel de-al doilea a început să manifeste aceleași semne specifice autismului: lipsa contactului vizual, alinierea obiectelor, refuzul de socializare. Diagnosticul a fost și pentru el același: tulburare din spectrul autist.
Paie pe foc de la vaccinul BCG
Pe lângă discuţia în jurul vaccinului RRO, şi scandalul în jurul imunizării contra TBC din România, din anii trecuți, cu un produs de import, a contribuit din plin la crearea atmosferei anti-vaccinare.
„Copilul meu a făcut o reacţie adversă la vaccinul BCG. Acum, fetiţa mea nu mai ia foarte bine în greutate, a avut ganglioni axilari, iar tot programul de imunizare a fost întârziat”, ni s-a plâns Mădălina, care alături de alți 20 de părinți aflaţi în situaţii similare au format un grup şi au dat în judecată Ministerul Sănătații.
Profesorul de pneumologie Florin Mihălțan ține, însă, să liniștească părinții: „Rata reacțiilor adverse este mică, iar manifestările trec cu tratamente locale, copiii nu vor avea probleme pe termen lung, așa cum ar avea dacă ar face TBC. Între două elemente care par riscante, trebuie să primeze sănătatea copilului, iar vaccinarea este singura opțiune corectă. Ținând cont de numărul mare de cazuri de TBC din România, vă recomand să vă imunizați copiii!”, e sfatul pneumologului.
La fel de adevărat este, însă, că vaccinul BCG făcut la Institutul Cantacuzino avea mai puţine reacţii adverse decât cel danez, importat de nevoie, pentru că la Institului Cantacuzino a fost oprită producţia. Imunizarea împotriva TBC a fost introdusă în România în 1926, iar formula vaccinului a fost pusă la punct de profesorul Ioan Cantacuzino ţinând cont de mutaţii genetice locale.
Ce riscăm pe termen lung: revin epidemiile, copiii mor sau au complicații cu efecte pe viață
Scăderea ratei de vaccinare riscă să readucă epidemii, iar primele semne se văd: avem din nou epidemie de rujeolă. În plus, România și Polonia numără 99% din toate cazurile de rubeolă din UE. Peste 100 de gravide din România fac anual rubeolă congenitală, ce poate duce la nașterea de copii cu malformații. Pe lângă riscul de deces din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare, există și cel al sechelelor grave cu care pot rămâne copiii neimunizați. Rămâne la decizia părinților ce preferă pentru copilul lor. „Chiar dacă copilul meu are autism, o să îi fac în continuare toate imunizările. Ce are el este recuperarabil, dacă ar fi făcut boli ce îi puteau aduce moartea și complicații majore de la ele nu mi-as putea ierta”, este convinsă mămica băietelului cu autism.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
