Coronavirus la copiii cu astm. Dr. Camelia Berghea: astmul nu e factor de risc, ci, mai degrabă, de protecție

Infecția cu coronavirus la copiii cu astm nu ar trebui să ridice probleme. Dimpotrivă, studiile arată că cei cu astm sunt mai feriți.

Dr. Camelia Berghea
scris pe
copil cu astm
Dacă un copil cu astm contractează coronavirus, trebuie să urmeze în continuare tratamentul prescris de medicul curant pentru astm.

Coronavirus la copiii cu astm. La nivel global, astmul bronșic omoară, în fiecare an, aproximativ 250.000 de persoane. În rândul copiilor, astmul este cea mai frecventă boală cronică.

Din păcate, până în momentul de față nu au fost identificate măsuri eficiente de prevenție, atunci când există factori de risc. Totuși, există câteva atitudini care pot ajuta. Spre exemplu, rinita alergică reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea astmului, astfel încât tratarea corectă a rinitei este extrem de importantă și ca aspect preventiv împotriva astmului bronșic.

Mai mult decât atât, imunoterapia alergen specifică, ce poate fi realizată pentru copiii de peste 5 ani, dependent de tipul de alergen sensibilizant, precum și de numărul de alergii concomitente, poate modifica și ameliora evoluția bolilor alergice, fiind singurul tip de tratament ce aduce premisele vindecării în bolile alergice.

Astmul bronșic. Cele mai frecvente simptome

Indiferent de vârsta pacientului, printre cele mai frecvente simptome ale astmului bronșic se numără tusea, respirația șuierătoare (wheezing) sau respirația dificilă. Acestea apar deseori în contextul virozelor respiratorii, însă pot fi declanșate și de efort sau de expunerea la un alergen, atunci când copilul este alergic.

Nu întotdeauna însă, respirația șuierătoare sau tusea sunt manifestările unui astm. Tocmai de aceea, medicii specialiști trebuie să evalueze aceste simptome adaptându-le la istoricul clinic detaliat al fiecărui copil.

La ce vârstă apare, de obicei, astmul la copii?

Astmul la copii poate fi declanșat la vârste diverse, însă pentru pacienții aflați în primii 5 ani ai vieții, diagnosticul și tratamentul diferă față de cele acordate pacienților mai mari de 5 ani.

Spre exemplu, la copiii mici sunt frecvente episoadele de wheezing induse de viroze. Acestea nu indică însă în mod obligatoriu prezența unui astm. La unii copii, aceste simptome evoluează până la vârsta de 3 ani. Chiar și la pacienții la care aceste simptome evoluează peste vârsta de 3 ani, este posibil ca ele să înceteze pe parcursul perioadei preșcolare.

În funcție de frecvența și durata episoadelor de wheezing, de prezența simptomelor și între episoadele induse de viroze, de asocierea istoricului de boli alergice ale copilului sau a istoricului de atopie în familie, de răspunsul la tratament, se poate stabili diagnosticul de astm încă de la vârstă mică, chiar și în absența posibilității evaluării funcției pulmonare prin spirometrie.

Cum trebuie să reacționeze adultul în cazul crizei de astm a celui mic?

Fie că ne aflăm în rolul de părinte, bunic, educatoare sau bonă, adulții care au grijă, la un anumit moment dat, de un copil care suferă de astm, trebuie să cunoască măsurile rapide de intervenție în cazul unei crize de astm a celui mic.

Medicul specialist, fie el pediatru, alergolog sau pneumolog, după diagnosticarea astmului la copil, va transmite părinților un plan de acțiune ce conține inclusiv instrucțiuni despre intervențiile necesare în cazul apariției unei crize de astm.

Primul pas în cazul unei asemenea crize este utilizarea unui medicament bronhodilatator cu intrare rapidă în acțiune, care va ajuta copilul să respire mult mai bine, într-un timp foarte scurt de la administrare.

Dacă după aplicarea acestui tratament, simptomele nu se ameliorează, este necesară prezentarea de urgență la camera de gardă.

Ce nevoi are un copil care suferă de astm bronșic?

Dincolo de tratamentul medicamentos, un copil care suferă de astm bronșic are nevoie să-i fie asigurat un mediu de viață curat și sănătos. Este important, așadar, să nu fie expus la fumul de țigară, să evităm variațiile mari de temperatură. De asemenea, vaccinarea antigripală anuală face parte din măsurile standard recomandate.

În cazul copilului alergic la alimente, pot fi necesare măsuri speciale de dietă ce presupun excluderea alimentului implicat în generarea de reacții alergice. În cazul alergiei la un alergen aeropurtat, există recomandări specifice pe care medicul specialist le pune la îndemâna părinților, măsuri ce ajută la reducerea expunerii la acarienii din praful de casă, mucegaiuri sau polenuri, în funcție de alergenul relevant în fiecare caz în parte.

Care sunt șansele de vindecare a astmului apărut în copilărie?

Conform studiilor efectuate pe copii diagnosticați cu astm înainte de a împlini vârsta de 6 ani, până la 50% dintre aceștia ar putea să experimenteze remisia astmului, până la vârsta de 12 ani.

Din păcate, în cazul pacienților alergici care au avut în copilărie diagnosticul de astm, există riscul de reapariție a simptomelor de astm în perioada adultă a vieții lor.

Coronavirus la copiii cu astm. Cât de expuși sunt acești copii?

Sunt foarte multe articole de specialitate publicate în acest an care evaluează impactul infecției SARS-CoV-2 asupra pacienților cu astm. Toate datele publicate arată că infecția cu coronavirus la copiii cu astm nu indică risc de evoluție severă a bolii COVID-19, ci din contră. Prezența astmului și a alergiilor par să reprezinte chiar un factor de protecție, una din explicații fiind aceea că receptorii de care are nevoie virusul SARS-CoV-2 pentru a pătrunde în organism sunt prezenți în număr redus la nivelul mucoasei bronșice la copilul atopic.

Inclusiv în cazul în care un copil cu astm contractează virusul SARS-CoV-2, este important să fie continuate tratamentele recomandate de către medicul curant.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm și

Te-ar mai putea interesa