Se vorbește din ce în ce mai des în această perioadă despre coronavirus la copii și este important ca părinții să aibă informații exacte privind simptomele și complicațiile bolii. Covid-19 (coronavirus disease 2019) este o boală cauzată de infecția cu SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2). Copiii de toate vârstele pot fi infectați cu virusul SARS-CoV-2, deși la nivel global au fost raportate mai puține cazuri de îmbolnăvire în comparație cu adulții. De asemenea, procentul de copii internați și de cazuri grave pediatrice este scăzut.
Începand cu luna decembrie 2021, varianta Omicron a devenit dominantă în lume. Primele cazuri de infecție cu varianta Omicron au fost raportate în Romania la începutul lunii ianuarie 2022, aceasta devenind varianta dominantă și pe teritoriul țării noastre. În urma mutațiilor suferite la nivelul proteinei spike, această variantă este mult mai contagioasă (se transmite mai ușor).
Din cauza contagiozității crescute, din ce în ce mai mulți copii sunt infectați și s-a observat o creștere a procentului de copii internați.
Iată o serie de informații importante despre infecția cu Covid 19 la copii, bazate pe studiile efectuate la nivel global și pe experiența mea ca medic pediatru care monitorizează și tratează copii infectați:
Cum se transmite COVID-19
Virusul se transmite prin contactul cu o persoană infectată. Lucru valabil atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Acesta se regăsește în saliva sau secreția nazală a persoanelor infectate și este purtat prin aer datorită unor particule mici până la alte persoane. Se poate transmite ușor și prin contact strâns, atingerea mâinilor, îmbrățișări, mâncare. O persoană poate să fie infectată și să transmită virusul fără a avea însă simptome.
Simptomele coronavirusului la copii, în funcție de vârstă
Majoritatea copiilor cu COVID-19 prezintă simptome ușoare și medii de boală. Există, totuși, anumite categorii de pacienți care prezintă risc crescut de a dezvolta forme severe de boală. În această categorie intră copiii cu boli cronice metabolice, genetice, neurologice, boli cronice cardiovasculare și pulmonare, boli autoimune, boli hematologice. Studiile arată că între 15-24% dintre copii nu au prezentat simptome în cadrul Covid-19.
Cele mai frecvente simptome, conform studiilor, sunt:
Grupa de vârstă 0-9 ani:
- Febră (46%) asociată cu tuse (37%);
- Dificultăți respiratorii – 7%;
- Cefalee (dureri de cap) – 15%;
- Diaree – 14%;
- Odinofagie (dureri de gât) – 13%;
- Dureri abdominale și vărsături – 10%;
- Mialgii (dureri de mușchi) și atralgii (dureri de articulații) – 10%;
- Rinoree – 7%;
Grupa de vârstă 10-19 ani:
- Febră (35%) asociată cu tuse (41%)
- Respirație dificilă – 16%;
- Cefalee – 42%
- Mialgii – 30%;
- Odinofagie – 29%;
- Diaree – 14%;
- Dureri abdominale și vărsături – 10%;
- Pierderea mirosului și a gustului – 10%.
Complicații ale infecției cu coronavirus la copii
Trebuie precizat că infecția cu SARS-CoV-2 poate duce la apariția unor anomalii la nivelul inimii, cea mai frecventă dintre aceastea fiind miocardita (riscul fiind de aproximativ 0.15%).
Copilul poate prezenta doar simptome gastrointestinale, fără a prezenta și simptome respiratorii.
Adolescenții au risc crescut de a prezenta complicații de tip pancreatită, colestază și hepatită acută. Pot apărea și manifestări neurologice, atât în cadrul infecției acute, cât și în cadrul PIMS. De asemenea, amintim și de simptomele cutanate care pot îmbrăca o plaja largă de erupții: de tip urticarian, vezicular și leziuni nodulare la nivelul degetelor – așa-numitele COVID toes.
Sugarii prezintă, de cele mai multe ori, febră înaltă care cedează greu la administrare de antitermice și apetit scăzut. Pot asocia și simptome respiratorii minime de tip rinoree, obstrucție nazală și tuse inițial seacă, apoi productivă. Cazurile complicate cu laringită acută sau bronșiolită acută sunt mai rare raportat la cazurile asociate cu celelalte variante.
Majoritatea copiilor pot fi tratați la domiciliu. Este necesară evaluarea de urgență în cazul copiilor care prezintă respirație dificilă, dureri la nivel toracic sau senzație de constricție/apăsare la nivel toracic, somnolență sau alterarea stării generale, cianoză la nivelul buzelor sau a degetelor (culoare albastră-gri), semne de deshidratare (lipsă de salivă și lacrimi, urinare rara) sau copilul nu poate sa primească pe gură orice fel de lichid.
Ce este PIMS/MIS-C (sindrom pediatric inflamator multisystemic)
PIMS este o complicație severă și rară care se asociază cu infecția COVID-19. Aceasta apare la câteva săptămâni după infecția Covid-19, mai ales la copiii și adolescenții care au prezentat simptome ușoare de boală sau la cei asimptomatici. Această complicație reprezintă un răspuns inflamator major apărut în lupta cu boala, care apoi este îndreptată spre propriul organism.
Semnele clinice care pot sugera prezența PIMS sunt: febra înaltă, asociată cu stare generală proastă și somnolență, dureri abdominale asociate cu vărsături alimentare și diaree, erupție cutanată, buze roșii și crăpate, edeme/umflarea mâinilor și a picioarelor, ochii roșii (semne de conjunctivită) fără secreții oculare. Analizele de laborator sunt nespecifice, însă sunt marcate de un sindrom inflamator important. PIMS-ul poate da afectare cardiacă, renală, neurologică, gastrointestinală și hematologică.
Din fericire, există tratament pentru acest sindrom și rata de mortalitate este mică.
- CITEȘTE ȘI: Coronavirus la copiii cu astm. Dr. Camelia Berghea: astmul nu e factor de risc, ci, mai degrabă, de protecție
Coronavirus la copii: cum reducem riscul complicațiilor
Vaccinarea este cea mai ușoară cale de a preveni formele severe de boală și apariția complicațiilor. În Europa, vârsta de vaccinare este aprobată începând de la 5 ani. Vaccinul se administrează intramuscular, în două doze la interval de 21 de zile (în cazul celui de la Pfizer/BioNtech).
Din cauza modului de transmitere, regulile de distanțare socială sunt în continuare importante pentru a preveni răspândirea virusului. Dintre reguli amintim evitarea contactului cu persoane bolnave, păstrarea unei distanțe de 2 metri față de o persoană străină, purtarea măștilor în public, în preajma altor persoane (masca să acopere nasul și gura), spălarea mainilor cu apă și săpun, folosirea dezinfectanților cu o concentrație de alcool de minim 60%.
Tratament pentru COVID-19 la copii
Nu există tratament specific pentru Covid-19. Majoritatea copiilor care prezintă simptome ușoare pot fi tratați acasă.
Se recomandă repaus la domiciliu și regim alimentar echilibrat, care include și un aport hidric bogat. Tratamentul este unul simptomatic și anume antitermice:
- Paracetamol și Ibuprofen în caz de febră, în cazul simptomelor respiratorii – toaletă nazală cu ser sau apă de mare și, în funcție de vârsta și simptomele copilului, deobstruante nazale, plus antitusive – în caz de accese de tuse chinuitoare.
- Se suplimentează cu administrarea de vitamina D3 și vitamina C.
- În cazul cazurilor grave ce necesita internare, se administrează agenți antivirali de tipul Remdesivir, anticorpi monoclonali și oxigenoterapie, în caz de hipoxie (Sp O2 în aerul atmosferic mai mic de 92%).
Este necesar ca pacientul sa fie evaluat de către un medic după infecția COVID 19. Evaluarea se va efectua dupa ieșirea din carantină.
De precizat că unii pacienți pot prezenta simptome post-Covid, dintre care amintim simptomele respiratorii precum tuse reziduală, tulburări de respirație care apar la efort, senzație de presiune la nivel toracic, simptome neurologice, oboseală, cefalee. Aproximativ 36% dintre pacienți pot prezenta simptome care se încadrează în COVID prelungit “long COVID”.
