Ȋn decursul vieţii de mămică se întâmplă adesea să observăm că celui mic “îi curge urechea”. Uneori aceste scurgeri din ureche pot indica afecţiuni are necesită îngrijiri medicale.
Ce înseamnă, de fapt, acest lucru?
Expresia „curge urechea” se referă la orice material lichid care se elimină din ureche.
De cele mai multe ori din urechile copilului curge cerumen. Bebelușii și copiii mici produc ceara în cantitate mai mare. Aceasta se elimină în fiecare zi din ureche, este de obicei lipicioasă și cu o culoare care poate varia de la galben deschis la maro închis. Nu are miros și nu pare să îl deranjeze pe copil. După baie, se poate elimina o cantitate mai mare sau într-o formă mai lichidă. Odată ștearsă urechiușa, secreţia nu reapare imediat. Peste câteva ore sau a doua zi urechea începe sa aibă același aspect.
Eliminarea de cerumen, chiar si în cantitate mai mare nu trebuie tratată. Toaleta locală blândă, fără beţișoare de urechi, este suficientă.
Urechile celui mic pot „curge” și dacă acesta are diferite afecţiuni. Este bine sa cunoaștem câteva dintre ele pentru a îl putea ajuta cât mai repede pe copil.
Ce putem observa în urechea copilului:
– puroi sau secreţie opalescentă: cel mai frecvent tip de secreţie eliminată din ureche după cerumen și este determinată de o infecţie a urechii. De obicei apare în otitele acute care au perforat timpanul. Poartă numele de otoree și uneori la debut poate fi amestecată cu sânge. Se asociază cu infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare, febră, durere locală și stare generală proastă.
– secreţia care apare în otita externă (otita înotătorului): de obicei debutul este clar după o vizită la bazin, cu mâncărime locală și înroșirea sau îngustarea canalului auditiv extern și durere. Secreţiile sunt în cantitate mică, de obicei apoase, uneori cu miros urât și dacă sunt în cantitate mică se usucă și formează scuame pe pavilionul urechii.
– sânge: după traumatisme ale urechii sau introducerea unui corp străin în ureche. De cele mai multe ori este vorba de traumatisme superficiale care se vindecă de la sine, mai ales dacă sângerarea este mică și se oprește repede de la sine. Este întotdeauna o idee bună să supraveghem copilul câteva zile. Dacă apare scurgere care miroase urât și durere, este posibil să existe un corp străin restant în canalul auditiv.
– secreţii seroase la un copil care are tubușoare de ventilaţie aplicate de medic la nivelul timpanelor, pentru tratamentul otitei cronice. Uneori tubușoarele de ventilaţie se pot înfunda temporar și permit să se acumuleze secreţiile normale din urechea medie. De obicei se desfundă spontan și în câteva ore se elimină lichidul acumulat.
Ce este de făcut?
Cerumenul se îndepărtează prin toaleta blândă. Dacă suspectăm că ceea ce se elimină din ureche este puroi și eventual știm că cel mic are otită, este important să nu îi punem niciun fel de picături calmante până ce nu este examinat de un medic. Ȋn eventualitatea în care a apărut o perforaţie la nivelul timpanului picăturile care trec prin ea către urechea medie îi pot face rău. Este de preferat să administrăm antialgice pe cale orală dacă vârsta și starea copilului o permit. Doar un medic poate examina urechea și poate preciza dacă există perforaţie sau nu, iar după consult se va urma sfatul acestuia.
La fel trebuie procedat și în cazul în care suspectăm că există un corp străin în ureche. Nu ar trebui să încercăm să îl îndepărtam, mai ales dacă nu este vizibil. Poate exista perforaţie a timpanului, însă doar în urma unui consult medical vom putea afla mai multe detalii.
Dacă se modifică aspectul secreţiilor prezente în mod normal în urechea copilului, face febră mare, zona din spatele urechii se umflă și se înroșește sau copilul se simte foarte rău, trebuie de urgență discutat cu medicul. Acestea pot fi semnele unei mastoidite acute și necesită tratament de urgenţă.
Este foarte important consultul în special după traumatisme mai serioase cu pierdere de sânge în cantitate mare din ureche, sau dacă pe lângă sânge se scurge și lichid clar, transparent ca apa. Aceasta poate indica prezenta unei fracturi la nivelul osului temporal care are nevoie urgentă de îngrijiri medicale.