Iarna, când copiii se joacă afară, una dintre marile tentații este să guste zăpada, iar la prima vedere acest gest este inofensiv. La fel făceau și părinții lor când erau mici: țurțurii erau înghețata preferată iarna, iar zăpada proaspăt depusă, o delicatesă. Jurnaliștii de la parents.com au discutat cu specialiști pentru a afla dacă, într-adevăr, zăpada poate fi mâncată de cei mici fără riscul îmbolnăvirii.
Copiii de azi trăiesc într-o lume mult mai poluată față de cea de acum 30-40 de ani. Iar această realitate îi face pe părinți să fie reticenți în fața unor aspecte care, în copilăria lor, păreau sigure. Așa că întrebarea corectă acum nu este dacă cel mic are sau nu voie să mănânce zăpadă, ci care sunt locurile în care, făcând asta, nu își pune sănătatea în pericol.
De ce zăpada nu e chiar atât de curată pe cât pare
La prima vedere, zăpada pare curată și inofensivă. În realitate, spun specialiștii, lucrurile sunt complexe. Pe măsură ce se formează și cade din nori, ea „curăță” atmosfera. Asta înseamnă că adună particule din aer: praf, polen, dar și compuși chimici nocivi. Fiecare fulg funcționează ca o mică plasă care colectează tot ce întâlnește în drumul său spre pământ. „Zăpada poate prelua substanțe nocive atunci când se formează, în timp ce cade prin aer, dar și ulterior, când particule din atmosferă se depun pe ea”, explică Steven Fassnacht, profesor de hidrologie a zăpezii la Colorado State University.
BINE DE ȘTIUT: Spre deosebire de ploaie, care cade rapid, zăpada cade lent, uneori timp de aproape o oră, de la altitudini de aproximativ 6.000 de metri. Tocmai această cădere lentă îi permite să adune mai mulți poluanți decât o ploaie obișnuită.
Când riscul este relativ mic
Vestea bună este că experții sunt de acord asupra unui aspect important: o cantitate foarte mică de zăpadă albă, curată, din stratul superior, are în general un risc scăzut pentru un copil sănătos. Contează însă mult momentul. Specialiștii recomandă să nu fie vorba despre primii fulgi. Primele ore ale unei ninsori „spală” aerul de particule și poluanți.
„Dacă trăiești într-o zonă unde există poluare (ceea ce este valabil pentru majoritatea locurilor) ia în calcul să aștepți a doua sau a treia ninsoare”, explică Fassnacht. „Multe dintre substanțele problematice, cum ar fi azotul, fosforul sau metalele grele, nu pot fi văzute cu ochiul liber.” Cu alte cuvinte, faptul că zăpada arată curată nu este o garanție absolută.
Când e periculos să mănânci zăpadă
Există situații clare în care zăpada nu ar trebui să ajungă în gura copilului. Zăpada care a atins solul este prima pe lista „de evitat”. Aceasta se poate amesteca rapid cu sare de deszăpezire, îngrășăminte, bacterii sau poluanți proveniți din trafic. „Dacă un copil consumă o cantitate mică de zăpadă proaspătă, riscul este minim sau inexistent”, spune Michelle Marin, medic de urgență pediatrică la Florida Atlantic University. „Problemele apar atunci când mănâncă cantități mai mari sau când zăpada provine din zone contaminate, cum sunt cele din oraș, de lângă drumuri, unde există sare, poluanți din gazele de eșapament, metale grele și bacterii.”
Un alt semnal de alarmă este culoarea zăpezii. Nu doar zăpada galbenă este periculoasă. Zăpada care devine roșie, verde, portocalie, maro, gri sau neagră poate conține alge, bacterii, polen, praf, nisip sau poluare industrială și nu ar trebui nici măcar atinsă. Consumul de zăpadă contaminată poate duce la infecții bacteriene sau la probleme digestive ce se manifestă prin vărsături și/ sau diaree.
E zăpada „mai curată” la țară?
Mulți părinți se întreabă dacă zăpada din zonele rurale este mai sigură decât cea din orașe. Răspunsul este: în general, da, dar nu complet. „Zăpada din zonele rurale tinde să aibă mai puțini poluanți, pentru că aerul este mai curat”, spune Fassnacht. Totuși, particulele din aer pot călători pe distanțe foarte mari. Praful din deșerturi sau particulele fine rezultate din arderea combustibililor fosili pot ajunge la mii de kilometri distanță.
BINE DE ȘTIUT: Un studiu recent a arătat că microplasticele sunt prezente atât în zăpada din zone naturale protejate, cât și în cea din zone urbane, ceea ce arată cât de răspândită este poluarea, chiar și acolo unde nu ne așteptăm.
Ești părinte, ia aminte!
Concluzia nu este una alarmistă, dar nici încurajatoare. O înghițitură de zăpadă curată nu este, de regulă, periculoasă, însă nu este complet lipsită de riscuri. „În general, e ca și cum ai lua o gură de apă dintr-un pârâu”, explică Fassnacht. „De cele mai multe ori e ok, dar uneori poate conține metale grele sau bacterii care să provoace probleme digestive.” Prin urmare, zăpada rămâne minunată pentru joacă, iar dacă pofta e mare, o gură mică, dintr-o zonă curată nu ar trebui să pună probleme.
