Dr. Mihaela Niță: ”Convulsiile febrile nu sunt atât de grave!”

Magda Popescu
Arme împotriva bolilor contactate la creșă

Cea mai mare teamă a mamelor, când copilul are febră, este ca valoarea ei să nu crească atât de mult încât să provoace convulsii. Ce sunt convulsiile febrile, cum le putem evita, cum gestionăm febra la bebeluși și copii mici și când este cazul să mergem la medic? La toate aceste întrebări ne-a răspuns doctor Mihaela Niță, medic specialist pediatru, în cadrul Cursului de prim ajutor pentru bebeluși și copii pe care îl susține în fiecare lună.

Febra este un simptom natural, care ne arată că organismul luptă cu boala. Când devine, totuși, febra o problemă? ”Atunci când durează mai multe zile, dar, mai ales, atunci când valoarea ei crește brusc. Nu contează atât de mult câte grade arată termometrul, cât contează modul în care temperatura a urcat. Atunci când creșterea e bruscă, cel mai des apar convulsiile”, a explicat dr. Mihaela Niță.

Privirea fixă și tremurăturile, semn de convulsii

Convulsia apare, de cele mai multe ori, la începutul unei infecții, când urcă brusc temperatura corpului. ”În această situație, neuronii, sensibili la temperaturi ridicate, declanșează impulsuri nervoase care se transmit către întreg creierul și apare convulsia generalizată – pierderea conștienței. Cum se manifestă? Copiii plafonează privirea, ochii se duc în sus, încep să tremure, iar după convulsie sunt apatici”, a explicat dr. Niță.

Citește și: Cum tratați copilul bolnav acasă. 10 sfaturi esențiale

Cât de gravă este situația? Medicul pediatru a explicat că studiile despre convulsiile febrile din ultimii ani arată că o criză nu este atât de gravă pe cât părea acum câțiva ani. Convulsiile febrile nu afectează achizițiile, nu înseamnă că bebelușul sau copilul are o problemă, nu se pune diagnostic de epilepsie din criză convulsivă, nu se dă tratament epileptic, nici ca tratare, nici ca prevenire. Lucruri care înainte de aceste studii se făceau. Ce trebuie, însă, de știut este că aceste crize sunt benigne până la vârsta de 5 ani, când există o imaturitate a creierului, normală pentru această perioadă. Dacă după vârsta de 5 ani apar în continuare crize, este indicat consultul la neurolog.

Cum tratăm corect febra?

Mai întâi de toate, să clarificăm: un copil are febră când termometrul arată 38 de grade. Nu intervenim decât la 38,5 grade. Cum?

Cu antitermice. ”Este bine să avem în casă ambele variante de antitermice, atât paracetamol, cât și ibuprofen, dar și variante diferite de administrare. Dacă febra este pe fondul unei enteroviroze și copilul varsă, de preferat este să intervenim cu un antitermic supozitor. Dacă are scaune multe, este de preferat antitermicul sirop. Dacă febra este mare, ajunge la 40 de grade, supozitorul este mai eficient, se absoarbe foarte repede și intră mult mai repede în acțiune.

Citește și: Folosești oțet sau spirt pentru scăderea febrei? Iată ce riscă copilul

La febra mare, peste 40 de grade, mai există ca variantă Novocalminul. Atenție, este medicație de urgență. Este un medicament care este din ce în ce mai evitat din cauza producerii agranulocitozei, o reacție urâtă pe care o provoacă”, a explicat medicul specialist.

Cu împachetări. Acestea se fac întotdeauna cu apă călduță, cu 1-2 grade mai puțin decât are copilul. În niciun caz nu facem împachetări cu apă rece. ”Apa rece înseamnă vasoconstricție, centralizăm circulația și riscăm să creștem și mai mult temperatura centrală. Împachetările se fac fie în cada de baie, cu dușul pe cap, fie cu un cearșaf ud, de la piept până jos, reumezit la interval de 10 minute. Se mai pot pune comprese pe cap și la axilă, zone unde circulația este mai mare și se pierde mai multă căldură”.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Te-ar mai putea interesa și:

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa