Paștele vine cu mese bogate, bucate apetisante diverse și tentația de a gusta din toate. Ispita nu e doar pentru cei mari, ci și pentru cei mici. Părinții cu experiență știu însă că, pentru copii, linia dintre „răsfăț culinar” și „problemă digestivă” e foarte subțire. Iar când nu o vezi la timp, apar durerile de burtă, agitația și nopțile albe. Realitatea e că nu un aliment anume creează probleme, ci combinațiile, cantitatea și lipsa de limite, atrage atenția Dr. Mihaela Guțu-Robu, medic specialist pediatrie și inițiatoarea proiectului „Busola Pediatrică”. Copiii, mai ales cei mici, spune ea, nu au mecanismele biologice și nici autocontrolul necesar ca să gestioneze excesele pe care adulții le normalizează de sărbători.
Am discutat cu medicul pediatru despre cele mai frecvente greșeli alimentare de Paște ale românilor și despre ce se întâmplă, de fapt, în corpul copilului când „a mâncat câte puțin din fiecare”. Iată ce ar fi bine să știi din timp, ca să îți tihnească sărbătoarea de anul acesta:
Totul Despre Mame: În perioada aceasta, ce tip de combinații alimentare sunt greu de tolerat de către cei mici?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Cred că este important de menționat că nu numai combinațiile alimentare pot fi indigeste pentru copii, ci și unele alimente. De exemplu, carnea grasă sau procesată (micii la grătar, cârnații de orice tip, mezelurile, carnea de miel, drobul de miel care reprezintă o combinație de surse de proteine -organe de miel cu ouă) sunt alimente nepotrivite pentru copii. De asemenea, maioneza în exces din diverse preparate poate determina o digestie încetinită. Bineînțeles, sucurile carbogazoase, ciocolata și alte dulciuri trebuie limitate.
Alimentele de tip fast-food (burgeri, shaworma, cartofii prăjiți, etc) ar trebui evitate pe cât posibil nu numai în perioada Paștelui, dar și în restul anului. Oricare dintre aceste combinații de alimente pot determina accentuarea problemelor digestive preexistente la copii sau pot genera indigestie. Carnea grasă combinată cu cartofii prăjiți poate provoca disconfort abdominal prin balonare, golirea întârziată a stomacului. Dulciurile combinate cu sucurile carbogazoase pot determina dureri abdominale, hiperactivitate și suprastimulare, urmată de fatigabilitate și suprasolicitarea pancreasului. Combinațiile de carbohidrați în exces la aceeași masă (cartofi, pâine, cozonac, etc) determină o digestie mult încetinită.
INFO UTIL: Cartofii prăjiți nu sunt doar „grei”, ci pot deveni problematici prin compuși formați la temperaturi înalte. Potrivit European Food Safety Authority, prăjirea alimentelor bogate în amidon (precum cartofii) duce la formarea acrilamidei, o substanță asociată cu riscuri pentru sănătate, mai ales în consum frecvent.
- CITEȘTE ȘI: „Dă-i și copilului să guste sarmale sau ciocolată că poate îi e poftă!” Copilul avea 7 luni!
Există diferențe între cum reacționează digestiv un copil mic, de grădiniță, și unul de vârstă școlară la mesele bogate în sărbători? Unde apar cel mai frecvent probleme?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Există diferențe semnificative între cele două grupe de vârstă. Sistemul digestiv este în curs de dezvoltare în special la preșcolari: stomacul și esofagul sunt mai mici, ceea ce predispune la reflux gastro-esofagian mai frecvent. O parte din enzimele digestive se dezvoltă și devin complet funcționale după vârsta de 2-3 ani, iar altele își vor continua procesul de maturare după această vârstă. Deoarece sistemul digestiv este în continuă dezvoltare între 3 și 6 ani, acesta va fi mai sensibil și va reacționa mult mai ușor la excesele alimentare prin balonare, gaze, dureri abdominale, iritabilitate, reflux gastro-esofagian și chiar vărsături alimentare sau diaree. Sistemul digestiv al unui școlar va procesa mai bine proteinele și grăsimile, însă rămâne predispus la probleme digestive, deoarece poate alege în mod voluntar să facă excese alimentare.
INFO UTIL: Experții de la American Academy of Pediatrics subliniază că sistemul digestiv al copiilor mici este încă în maturizare, iar toleranța la grăsimi și alimente procesate este limitată comparativ cu adulții. De aceea, mesele bogate pot declanșa mai ușor reflux sau disconfort abdominal.
Care sunt primele semnale subtile că sistemul digestiv al copilului este suprasolicitat, înainte să apară simptome evidente precum vărsături sau diaree?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Înainte de simptomele digestive evidente, copilul poate fi mai agitat sau din contră, mai obosit și cu iritabilitate crescută. El își poate pierde intersul pentru joacă și apetitul poate deveni mai scăzut. Fizic se pot observa: un abdomen balonat, eructații (râgâieli), flatulență.
INFO UTIL: Nu doar tipul alimentelor contează, ci și ordinea și viteza cu care sunt consumate. Potrivit specialiștilor, mesele bogate în grăsimi încetinesc golirea stomacului, iar dacă sunt combinate cu alimente prăjite sau foarte dense caloric (precum cartofii prăjiți), acest efect se accentuează și poate duce la balonare, reflux și disconfort abdominal, mai ales la copii.
Mulți părinți spun „a mâncat prea mult dulce”. Din experiența dumneavoastră, zahărul în sine este problema sau contextul (combinația cu grăsimi, mese haotice, lipsa rutinelor)?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: În perioada Paștelui și în general a sărbătorilor, aș spune că este mai mult contextul. Părinții sunt mult mai relaxați, intervin tradițiile, mesele sunt bogate, de multe ori cu meniu de nuntă: aperitiv, felul I, II, desert și bineînțeles grătar la discreție. Este foarte ușor să se facă excese alimentare și pot trece chiar neobservate de părinți, până când copilul începe să prezinte simptome.
INFO UTIL: Consumul de zahăr la copii nu este o excepție de sărbători, ci deja un obicei frecvent. Date analizate la nivel european arată că aportul de zaharuri libere la copii și adolescenți rămâne peste limita recomandată de OMS, chiar dacă a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. Un studiu publicat în European Journal of Nutrition arată că, în practică, copiii ajung să consume peste 10% din aportul caloric zilnic din zahăr (limita maximă recomandată) ceea ce înseamnă că episoadele de tip „mese bogate de sărbători” se suprapun peste un consum deja ridicat.
- CITEȘTE ȘI: Sindromul metabolic, fenomenul care ia amploare printre copii. Cum putem evalua riscurile
Ce greșeli „nevinovate” fac părinții de Paște și ajung, fără să-și dea seama, să declanșeze episoade digestive la copii?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Punerea la dispoziție a tentațiilor culinare la un copil care este incapabil să aibă control precum un adult poate reprezenta un factor determinant al viitoarelor probleme digestive. Acest lucru este legat și de obiceiuri și tradiții: ideea de a avea abundență pe masă de sărbători, faptul că femeile își doresc să arate că sunt gospodine bune și pregătesc o diversitate mare de feluri de mâncare. Dar poate fi legat și de vinovăție uneori, deoarece părinții se gândesc că sunt restrictivi în restul timpului și măcar de sărbători să lase copilul „să guste din toate”. Nu în ultimul rând, necunoașterea unor principii de alimentație echilibrată poate genera „greșeli”.
INFO UTIL: Copiii nu au capacitatea de autoreglare a aportului alimentar atunci când sunt expuși la multe opțiuni atractive în același timp. Studiile arată că mediul alimentar, adică varietatea și accesibilitatea alimentelor influențează direct cât și cum mănâncă un copil, iar expunerea la porții mari și alimente bogate în zahăr și grăsimi crește riscul de supraalimentare.
- CITEȘTE ȘI: 5 rețete de dulciuri sănătoase pentru copii
În cazul unui exces alimentar, care sunt intervențiile simple, făcute acasă, care chiar ajută digestia copilului?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Ajută în primul rând ca părinții să devină conștienți de excesul alimentar și ulterior toată familia să ia măsuri în consecință, nu numai să limiteze copiii. Cei mici imită adesea comportamentul pe care îl observă la noi. Iată câteva măsuri simple: toată familia ia pauză timp de câteva ore de la mese, timp în care pot merge la o plimbare mai lungă și să se hidrateze bine. Este foarte important să nu se întindă la orizontală imediat după masă. Laxativele, provocarea vărsăturilor, activitatea fizică în exces, dieta severă nu ajută.
INFO UTIL: În realitate, studiile arată că zahărul, în sine, nu este principalul vinovat pentru agitația sau starea de rău a copilului. O meta-analiză publicată în Journal of the American Medical Association a arătat că zahărul nu influențează semnificativ comportamentul sau performanța cognitivă a copiilor. Ce contează mai mult este contextul: mesele haotice, combinațiile bogate în grăsimi și zahăr și mediul foarte stimulant (cum sunt mesele festive), care pot da impresia de „hiperactivitate” sau pot accentua disconfortul digestiv.
Există situații în care un discomfort digestiv după mesele de Paște poate ascunde, de fapt, o problemă mai serioasă?
Dr. Mihaela Guțu-Robu: Simptomele digestive după excesele alimentare sunt tranzitorii în mod normal. Dacă durerile abdominale sunt persistente și intense și nu se ameliorează cu tratament simptomatic, copilul asociază febră sau erupții cutanate, scaune cu mucus sau sânge, atunci este recomandat să se prezinte la medic.
INFO UTIL: Nu toate durerile de burtă după excese alimentare sunt „banale”. Există semne de alarmă care indică posibilitatea unei afecțiuni mai serioase. Potrivit Mayo Clinic, durerea abdominală la copii devine îngrijorătoare dacă este severă, persistentă sau este însoțită de simptome precum febră, vărsături repetate, sânge în scaun sau erupții cutanate- exact situațiile în care este necesar consult medical.
Dacă tragi linie, problema nu e că „a gustat din toate”. Problema e că nimeni nu pune limite într-un context în care copilul nu are cum să le pună singur.
