„Copilul meu e răcit în permanență…“ „A luat toate virozele de la grădiniță!“ „A stat mai mult acasă decât la creșă…“ Spre disperarea părinților și chiar și a cadrelor didactice, vorbim despre situații extrem de frecvente pe tot parcursul sezonului rece, iar vârful infecțiilor respiratorii este atins în lunile ianuarie-februarie, potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
În acest context, ce trebuie să facem ca să aflăm cum stăm cu imunitatea și ce măsuri putem lua în sprijinul sistemului imunitar?
Creșa și grădinița sunt „școală“ pentru sistemul imunitar
Cauzele răcelilor repetate sunt multiple, însă principala este aceea că sistemul imunitar al copiilor este încă imatur. Doar prin contactul cu microorganisme – care poate însemna, la început, și infecții simptomatice una după cealaltă – sistemul imun învață să le recunoască, să lupte cu ele și să le elimine, explică asistent universitar dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România, în cadrul celui mai nou episod al podcastului Analize la zi.
„Sistemul imunitar este, de fapt, un ansamblu alcătuit din: celule speciale, organele care le găzduiesc și moleculele pe care celulele le produc. Este un ansamblu cu ramificații în tot organismul, care ne asigură protecție pentru diverse tipuri de infecții – bacteriene, virale sau fungice. Ei bine, acest ansamblu funcționează fără aportul nostru extern, funcționează așa cum a fost el “gândit” și programat prin materialul nostru genetic“, detaliază asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România
Studiile arată că sistemul imunitar se maturizează în jurul vârstei de 8 ani, iar până atunci, este într-un continuu proces de învățare. Pentru a învăța, el are nevoie, printre altele, de contact cu o varietate de microorganisme, ceea ce, inevitabil, duce, într-o primă fază, la infecții simptomatice.
„Este important de menționat că ar trebui să lăsăm copiii să intre în contact cu microorganismele, pentru că aceasta este modalitatea în care sistemul imun învață ce are de făcut. Venim după o perioadă în care am purtat măști, am folosit dezinfectant pentru mâini, pentru suprafețe, iar nivelul de bacterii și de virusuri cu care am intrat în contact a fost mult mai redus decât ar fi fost în mod normal. Asta înseamnă că avem un sistem imunitar care nu a venit în contact la momentul oportun cu microorganismele și poate să dezvolte, în timp, anumite deficiențe. Trebuie să lăsăm copiii și să se joace în praf, fără să exagerăm, bineînțeles! Echilibrul este important: nu trebuie să dezinfectăm excesiv și este important să ducem copilul în colectivitate, să vină în contact cu alți copii, cu microorganismele pe care le au alți copii, pentru ca sistemul imunitar să învețe ce are de făcut“, subliniază medicul.
Analizele care evaluează statusul imunitar
Hemograma oferă informații importante despre statusul imun al copilului, ne ajută să avem imaginea de ansamblu asupra imunității și nu numai.
În afară de hemogramă, când vrem să evaluăm statusul imunitar al copilului, se recomandă și dozarea vitaminei D, esențială pentru un sistem imunitar care funcționează în parametri optimi.
Până la data de 28 februarie 2023, Synevo România derulează o campanie de prevenție prin care poți beneficia de 15% reducere la orice pachet de analize de prevenție personalizate prin intermediul Senzorului de Sănătate sau la oricare dintre profilurile modulare de analize pentru femei, bărbați sau copii disponibile atât în centrele de recoltare Synevo, cât și în shop-ul online.
Dacă pentru populația generală poate fi suficientă o hemogramă pentru a oferi o imagine asupra sistemului imunitar, în cazuri speciale, pot fi recomandate și analize mai specifice. Un astfel de caz este acela în care copilul are o perioadă îndelungată în care contractează diverse tipuri de infecții și vrem să ne asigurăm că nu există o deficiență a sistemului imun în sinteza imunoglobulinelor.
„În «războiul» cu microorganismele, avem mai multe linii de apărare: o linie de molecule nespecifice, care ajută la neutralizarea microorganismelor – le înconjoară și apoi celulele specializate (macrofagele) le recunosc și le distrug. Apoi, linia a doua, mult mai specializată, care implică activarea celulelor care sintetizează anticorpi, celulele care recunosc particulele virale sau chiar celulele tumorale. În anumite situații, putem doza imunoglobulinele: IgA, IgG, IgM, IgD și IgE totale, imunoglobulinele nespecifice, cele din prima linie de apărare“, explică dr. Antoanela Curici.
Poate fi vorba despre o alergie?
De multe ori, manifestările respiratorii sunt comune atât infecțiilor virale cât și alergiilor, astfel că pot fi confundate. Un copil care strănută, tușește mereu și care are și rinoree persistentă poate fi, de fapt, un copil alergic.
„Atunci când apar manifestările clinice vrem să identificăm exact cauza: să diferențiem între infecții și alergii, și pentru asta putem accesa anumite teste. Unul dintre ele este Phadiatop Infant. Este un test care evaluează predispoziția unei persoane de a dezvolta reacții alergice. Când vorbim despre Phadiatop Infant, ne referim atât la alergiile alimentare, cât și la cele respiratorii. Practic, testul acesta conține un amestec echilibrat de alergeni respiratori și alimentari, iar în momentul în care vine în contact cu sângele pacientului, se pozitivează la cei care au predispozița de a dezvolta alergii. Întotdeauna, un rezultat pozitiv la un test de screening implică testare suplimentară, pentru că trebuie să identificăm exact ce anume determină manifestările clinice, mai ales în cazul alergenilor alimentari, care pot genera simptome severe, chiar șoc anafilactic“, potrivit medicului.
Cum putem să întărim sau să creștem sistemul imunitar?
„Greu de spus“, răspunde asist. univ. dr. Antoanela Curici. „Am putea să-i dăm “ingredientele” de care are nevoie ca să funcționeze normal. Nu putem să-l influențăm în modalitatea în care el interacționează cu microorganismele, dar putem să-l ajutăm oferindu-i elementele de care are nevoie ca să funcționeze optim.“
De pe lista acestor ingrediente, medicul enumeră:
- vitamine, în mod special vitaminele C și D, dar și cele din grupul B;
- minerale, dintre care esențial pentru imunitate este zincul.
„În mod normal, un copil care are o alimentație echilibrată, care mănâncă fructe, legume și proteine nu va dezvolta carențe. Dar dacă un copil nu are carențe nu înseamnă că n-o să mai răcească. Pentru că sistemul imunitar este în procesul de învățare“, subliniază asist. univ dr. Antoanela Curici.
Să nu-l mai ducem în colectivitate, de frica infecțiilor?
Mulți părinți iau în calcul fie amânarea intrării în colectivitate, fie retragerea copiilor din creșe sau grădinițe de teama infecțiilor repetate. Dar este aceasta o măsură care îi va ține, cu adevărat, departe de viroze?
„Ținutul în glob de sticlă nu este un avantaj și nici nu rezolvă problema infecțiilor decât temporar. Dacă nu ducem copilul în colectivitate ca să nu răcească, atunci când îl vom duce, inevitabil, va răci! Există un organ care la copii este foarte bine dezvoltat – timusul. Timusul este “școala” limfocitelor. Acolo, limfocitele învață ce înseamnă celule proprii și ce înseamnă microorganisme care nu aparțin organismului uman. Așa cum există un set de reguli la școală: în clasa întâi învățăm ceva, în clasa a doua – altceva, așa este și în ceea ce privește sistemul imunitar. Există momente-cheie în care sistemul imunitar învață anumite mecanisme“, spune asist. univ. Antoanela Curici.
Urmăriți varianta înregistrată a emisiunii cu medicul Antonela Curici mai jos:
