Cum faci diferența între alergie și intoleranță alimentară în cazul copilului tău? Ce este una și ce este cealaltă și cum le identifici.
Alergiile alimentare sunt un veritabil demon!
Aproape orice problemă ne-am putea imagina legată de sănătatea copilului și modul de alimentare al acestuia a fost pusă pe seama alergiilor și al intoleranței alimentare. Uneori, alergiile alimentare sunt exagerate și privează copilul de alimente hrănitoare și bune la gust, după cum în alte cazuri alergiile alimentare și intoleranța sunt ignorate. Adevărul este undeva la mijlocul drumului.
Termenul de alergie vine din greacă: allos (altă) și ergon (acțiune). Așadar, persoanele alergice manifestă o acțiune neașteptată sau diferită, o reacție. Din punct de vedere medical, termenul de alergie descrie reacția anormală care apare când sistemul imunitar al organismului reacționează la un alergen.
Alergiile alimentare au componentă genetică
Nu se cunosc prea multe despre cauzele care provoacă alergiile alimentare. Nu se cunoaște de ce la unii bebeluși apar alergiile alimentare, în timp ce alții nu au niciodată probleme. Unii medici consideră că prezența alergiilor este o cale de adaptare la mediu. Alergiile sunt semnul unui sistem imunitar puternic și reactiv. Opinia unanimă este că alergiile alimentare țin de o anume componentă genetică. Cert este că numărul celor care suferă de alergii alimentare este din ce în ce mai mare.
Adesea, o intoleranță alimentară este mai dificil de diagnosticat decât o alergie alimentară. Termenul de „intoleranță“ este folosit atunci când un aliment afectează organismul într-un mod nedorit. Intoleranța dar nu implică o reacție a sistemului imunitar, cum ar fi intoleranța la lactoză sau hiperactivitatea cauzată de zahăr sau aditivi.
Orice aliment poate provoca alergie
Unele intoleranțe alimentare, precum intoleranța la lactoză, sunt diagnosticate destul de ușor, pentru că efectele apar imediat. Intoleranța la lactoză este cauzată de absența unei enzime din intestine, ceea ce face ca după ce se consumă produse pe bază de lapte să apară un disconfort abdominal și/sau diaree. Există situații în care intoleranța alimentară este mult mai puțin evidentă și mai dificil de diagnosticat.
Un părinte trebuie să știe că orice aliment poate provoca intoleranță alimentară
Se poate vorbi și despre o sensibilitate la unele alimente, în bună măsură, și aceasta fiind tot o formă de intoleranță alimentară, la fel de greu de diagnosticat și identificat. Toți cei trei termeni (alergie, intoleranță și sansibilitate sau hipersenbilitate la alimente) adună acele alimente care provoacă reacții neplăcute copilului, îl fac să nu se simtă bine, iar anumite organe să nu funcționeze cum trebuie după ingestia acestora.
Care este mecanismul care declanșează alergiile alimentare?
Fiecare fel de mâncare, în special cele de origine animală, conțin proteine denumite antigeni. Unii copii reacționează la unul sau mai mulți alergeni (o familie de alergeni), alții se dovedesc imuni. Sistemul imunitar al copilului care face alergie alimentară la unul sau mai multe alimente dezvoltă o reacție imunologică la aceștie proteine, care pătrund în sistemul circulator și sunt recunoscute de organism drept intruși, dezvoltând reacția proteinelor proprii organismului (anticorpi) pentru a anihila ”dușmanul”.
Se poate spune că lupta între proteinele cu efect alergen și proteinele care protejează organismul (anticorpi) generează efectele nedorite care alterează starea copilului. Se eliberează în cursul ”conflictului” o serie de compuși chimici (histamine). De aici vine și denumirea medicamentelor antialergenice cunoscute ca antihistaminice. Histaminele duc la apariția simptomelor unei alergii alimentare, de la nas iritat, mucozități, ochi înlăcrimați, mâncărime (prurit), până la spasme ale musculaturii respiratorii (ducând la respirații șuierătoare și probleme de respirație acuite), pete pe piele sau erupții în toată regula.
Semnele care indică o posibilă alergie alimentară
De cele mai multe ori, alergiile alimentare afectează o anume structură a organismului, fie căile respiratorii, fie pielea. Semnele cele mai comune ale alergiilor alimentare sunt nas care curge, iritație facială, diaree cu mucus, strănut, respirație șuierătoare, urticarie, balonare, gaze, umflarea mâinilor și picioarelor, hipersalivație, ochi înlăcrimați, vomă, hemoragie digestivă, cearcăne, creștere limitată în greutate (la bebeluși), tuse persistentă, pleoape umflate, congestie nazală, inflamarea buzelor.
Există și manifestări mai discrete și mai greu de interpretat cu interesarea sistemului nervos central și/sau a creierul. Acestea sunt: stare de iritare și anxietate, treziri peste noapte, plâns necontrolat, dureri de cap, dureri de mușchi și încheieturi, irascibilitate, hiperactivitate.
Semnalele unei alergii alimentare apar la intervale diferite de timp și au intensități variabile
Unele apar imediat după consumarea alimentului, altele după câteva zeci de minute. Sunt situații în care simptomele întârzie să apară timp de câteva ore sau zile. Se poate întâmpla ca un bebeluș să mănânce un ou iar iritația cutanată să apară imediat. La fel de bine, semnele cutanate ale alergiei pot să apară peste câteva zile. Severitatea alergiilor variază. E posibil să fie nevoie de intervenția de urgență a medicului, dacă copilul are dificultăți de respirație. Varianta cea mai ușoară este iritația superficială, aproape insesizabilă.
Interesant este faptul că alergiile alimentare evoluează în timp. Reacția alergică la unele alimente poate să dispară în timp sau, din contră, se poate amplifica. Uneori reacția alergică depinde și de cantitatea de aliment cu efect alergen ingerată. Un copil poate să nu aibă nici o reacție la alergică dacă va mânca o căpșună, dar să aibă o reacție puternică daca va consuma un smoothie de căpșune.
Vrei să afli mai multe despre diversificare și alimentația copilului? Citește ”Cartea bebelușului ”, de Dr. Sears, pe care o poți comanda de AICI.
