În 2024, alergia la ambrozie se manifestă mai puternic la nivel mondial, din cauza unor factori legați de schimbările climatice, poluarea aerului și modificările ecosistemelor. Nici la noi în țară lucrurile nu stau diferit în această perioadă, de final de vară, iar copiii sunt puternic afectați. Această problemă de sănătate este tot mai frecvent întâlnită, cu un impact considerabil asupra bunăstării și calității vieții. Recunoașterea timpurie a simptomelor și gestionarea adecvată a alergiei, atât la adulți, cât și la copii, sunt esențiale pentru a preveni complicațiile.
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2024 a subliniat că alergiile sezoniere sunt o problemă în creștere la nivel global, ambrozia fiind un factor major care contribuie la această situație. OMS a atras atenția asupra legăturii dintre poluarea aerului, schimbările climatice și intensificarea simptomelor alergice, cerând măsuri urgente pentru a combate aceste fenomene interconectate.
Simptomele alergiei la ambrozie la copii
Copiii care sunt alergici la polenul de ambrozie pot prezenta simptome similare cu cele ale adulților, dar uneori acestea pot fi mai severe sau mai dificil de gestionat. Printre simptomele frecvente se numără:
- Rinoree și congestie nazală: Copiii pot avea secreții nazale apoase și nas înfundat, simptome care pot fi constante și deranjante.
- Strănut frecvent: Este un simptom comun, adesea însoțit de mâncărimi ale nasului.
- Lăcrimare și mâncărimi oculare: Ochii pot deveni roșii, iritați și lăcrimând, simptomele fiind uneori confundate cu o conjunctivită.
- Tuse: Tusea poate fi cauzată de iritarea gâtului din cauza secrețiilor care curg posterior, către gât.
- Oboseală și iritabilitate: Copiii pot deveni mai obosiți și mai iritabili din cauza disconfortului constant și a dificultăților de somn cauzate de simptomele alergice.
Alergia poate să devină atât de severă încât poate bloca respirația, forțând copilul să respire pe gură. Acest lucru alterează calitatea vieții și, mai ales, a somnului copilului. Automat, prin această înfundare puternică apare și scăderea mirosului. Unii chiar pierd mirosul pe perioada acestei inflamații. Apar și alterări ale gustului. Pe măsură ce inflamația crește, apare tusea care poate să fie asociată apoi cu o criză de astm. Adică cu senzație de lipsă de aer, cu respirație șuierătoare, crize care sperie foarte mult atât copilul, cât și pe părinți. Ocular apare roșeață, pleoape umflate, mâncărimi foarte puternice la nivelul ochilor care, iarăși, alterează calitatea vieții. Sunt persoane care practic timp de două luni trăiesc într-o situație de inflamație care nu le mai permite să-și desfășoare activitatea și le tulbură somnul.
Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog și președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, într-un interviu acordat pentru Hotnews.
Impactul asupra vieții copiilor
Alergia la ambrozie poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții copiilor, afectându-le capacitatea de a participa la activități școlare și extracurriculare. Simptomele alergiei pot duce la:
- Probleme de concentrare: Congestia nazală, tusea și mâncărimile oculare pot distrage copiii, afectându-le performanțele școlare.
- Somn neodihnitor: Simptomele nocturne, cum ar fi nasul înfundat și tusea, pot perturba somnul, conducând la oboseală în timpul zilei.
- Evitarea activităților în aer liber: Din cauza polenului, copiii alergici pot fi nevoiți să evite joaca în aer liber, ceea ce poate afecta dezvoltarea lor fizică și socială.
„Semnele alergiei la ambrozia apar la copii la vârsta de trei – cinci ani: „Din păcate, există și excepții, copii cu vârste mult mai mici care pot să aibă această sensibilizare manifestă. Chiar copii de un an care, la primul contact cu ambrozia, au deja semne. Și aici este un clopoțel de alarmă pentru că, probabil, s-a făcut o sensibilizare la mamă ca urmare a prezenței plantei și ea s-a transmis copilului. Iar copilul, intrând în contact cu polenul de ambrozia, poate să dezvolte semne. Și, în general, apare tuse puternică, senzație de axfisiere. Pentru că, cu cât copilul e mai mic, aceste semne sunt mai grave, din cauza faptului că ei au căile respiratorii de dimensiuni foarte mici. Și orice inflamație are efecte mult mai grave pe respirația lor. Fie că e vorba de înfundarea nasului, fie că e vorba de o strângere a bronhiilor într-o criză de astm, sunt mult mai periculoase la copii din cauza căilor respiratorii mai mici. Și atunci, semnele sunt mai zgomotoase și mai riscante dând senzația aceea de sufocare”, explică medicul alergolog Carmen Bunu-Panaitescu
Diagnosticarea alergiei la ambrozie la copii
Diagnosticarea alergiei la ambrozie se face, de obicei, prin intermediul unei combinații de anamneză, examinare fizică și teste alergologice. Medicul poate recomanda:
- Teste cutanate (prick test): Acestea implică expunerea pielii la cantități mici de alergeni pentru a vedea dacă apare o reacție.
- Teste serologice: Acestea măsoară nivelurile de anticorpi IgE specifici față de polenul de ambrozie.
În momentul de față există și în România posibilitatea de a face diagnostic de maximă precizie – adică diagnostic alergologic molecular – care identifică sensibilizarea la molecula principală alergenică din ambrozia, subliniază specialista noastră: „De ce? Pentru că tot în această perioadă pot fi alte tipuri de polenuri. Și cel mai frecvent există o reacție cu polenul de pelin. Planta seamănă destul de bine și polenul seamănă destul de mult cu ambrozia și semnele, dar este cu totul alt alergen. Și mai pot fi diverse tipuri de buruieni care înfloresc tot în această perioadă.”
Tratamentul și gestionarea alergiei la ambrozie la copii
Tratamentul alergiei la ambrozie la copii este similar cu cel al adulților, dar trebuie adaptat vârstei și nevoilor specifice ale copilului. Principalele opțiuni includ:
- Medicamente antihistaminice: Sunt adesea prescrise pentru a reduce simptomele. Unele antihistaminice de a doua generație sunt preferate pentru copii datorită profilului lor de siguranță și pentru că produc mai puține efecte secundare, cum ar fi somnolența.
- Spray-uri nazale cu corticosteroizi: Sunt eficiente în reducerea inflamației nazale, dar utilizarea acestora la copii trebuie să fie atent monitorizată de către un medic.
- Decongestionantele: Decongestionantele nazale pot fi utilizate pe termen scurt, dar nu sunt recomandate pentru utilizare prelungită la copii din cauza riscului de efecte adverse.
- Imunoterapia: În cazurile severe, imunoterapia (desensibilizarea) poate fi o opțiune, ajutând la reducerea sensibilității copilului la polenul de ambrozie pe termen lung.
În perioada în care există ambrozia în aer însă trebuie administrată terapie simptomatică.
„Se folosesc spray-uri intranazale cu corticosteroizi care să controleze în doze de micrograme inflamația, asociate cu antialergice care sunt și sub formă de tablete și sub formă de sirop – care se poate administra și la copiii mici – și sub formă de picături oculare, dacă există simptome. Deci această terapie simptomatică trebuie să fie și ea prezentă în tratament, în perioada expunerii la ambrozie. Și aici iar este o greșeală pentru că se spune să stai cât mai mult netratat pentru că poate-ți trece. Nu este adevărat. Cu cât stai mai mult, cu atât inflamația este mai mare, iar simptomele mai greu de controlat”, a precizat Prof.dr. Carmen Bunu-Panaitescu, medic primar alergolog și președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică
- CITEȘTE ȘI: Alergiile sezoniere ale copiilor
Măsuri preventive
Pe lângă tratamentul medicamentos, există și măsuri preventive care pot ajuta la reducerea expunerii copilului la polenul de ambrozie:
- Evitați ieșirile în aer liber dimineața: Concentrația de polen este mai mare dimineața, așa că este mai bine să programați activitățile în aer liber pentru după-amiază sau seară.
- Mențineți ferestrele închise: În perioada de polenizare, este recomandat să țineți ferestrele închise, mai ales dimineața.
- Spălați hainele și părul frecvent: După ce copilul a fost afară, spălarea părului și schimbarea hainelor pot ajuta la îndepărtarea polenului.
- Utilizați filtre HEPA: Acestea pot ajuta la reducerea concentrației de polen din interiorul casei.
Ce este alergia la ambrozie
Alergia la ambrozie (Ambrosia artemisiifolia) reprezintă o problemă de sănătate publică semnificativă, afectând milioane de oameni la nivel global, în special în regiunile temperate ale Europei și Americii de Nord. Polenul acestei plante este unul dintre cei mai puternici alergeni naturali, fiind responsabil pentru apariția rinitei alergice sezoniere, cunoscută sub denumirea populară de „febra fânului”. Cu creșterea globală a temperaturilor și a nivelurilor de poluare, prevalența și severitatea alergiilor la ambrozie sunt în creștere, ceea ce face necesară o înțelegere detaliată a acestei afecțiuni și a modului în care poate fi gestionată.
Biologia ambroziei și răspândirea ei
Ambrozia este o plantă erbacee anuală originară din America de Nord, dar care s-a răspândit rapid în Europa, începând cu secolul al XIX-lea. În prezent, este una dintre cele mai invazive specii de buruieni din Europa, cu o capacitate de răspândire extrem de rapidă. Planta preferă solurile nisipoase și poate crește pe marginea drumurilor, pe terenuri neîngrijite și chiar în câmpuri agricole.
Bine de știut: Un singur exemplar de ambrozie poate produce între 1 și 8 miliarde de granule de polen pe sezon, care sunt extrem de ușoare și pot fi transportate de vânt pe distanțe mari. Perioada de polenizare a ambroziei în Europa se extinde de obicei din august până în octombrie, deși schimbările climatice au prelungit această perioadă în unele regiuni.
Mecanismul alergiei la ambrozie
Alergia la polenul de ambrozie este cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar la proteinele din polen. În mod normal, sistemul imunitar identifică substanțele dăunătoare, cum ar fi bacteriile și virusurile, și le atacă. În cazul alergiilor, sistemul imunitar reacționează în mod eronat la substanțe inofensive, cum ar fi polenul de ambrozie, producând anticorpi de tip IgE. Acești anticorpi declanșează eliberarea de histamină și alte substanțe chimice inflamatorii din mastocite, ceea ce duce la simptomele alergice.
Bine de știut: În cazurile severe, alergia la ambrozie poate agrava simptomele astmului, provocând crize de astm, respirație șuierătoare și dificultăți respiratorii.
Prevalența și impactul asupra sănătății publice
Alergia la ambrozie afectează aproximativ 10-20% din populația din regiunile temperate, iar prevalența este în creștere. În Europa, se estimează că între 30 și 60 de milioane de oameni sunt afectați de alergii sezoniere, ambrozia fiind un factor major contribuabil. Creșterea temperaturilor globale și extinderea sezonului de polenizare sunt factori care contribuie la această tendință ascendentă.
Impactul asupra sănătății publice este considerabil, alergiile sezoniere fiind asociate cu o reducere a calității vieții, scăderea productivității și creșterea absenteismului la locul de muncă și în școli. În plus, costurile economice asociate tratamentului și gestionării alergiilor sezoniere sunt semnificative.
Factori care au contribuit la agravarea alergiei la ambrozie în 2024
Creșterea severității alergiei la ambrozie în 2024 este rezultatul unor procese complexe legate de schimbările climatice, poluarea aerului și expansiunea ecologică a ambroziei. Studiile științifice din ultimii ani confirmă aceste tendințe și subliniază necesitatea unor măsuri de adaptare și atenuare pentru a reduce impactul asupra sănătății publice.
Schimbările climatice
- Creșterea temperaturilor globale: Creșterea temperaturilor medii a dus la prelungirea sezonului de polenizare a ambroziei. Un studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology a arătat că, pe măsură ce temperatura globală crește, plantele produc mai mult polen și pentru perioade mai lungi de timp .
- Concentrația crescută de CO₂: Concentrațiile mai mari de dioxid de carbon în atmosferă stimulează creșterea plantelor, inclusiv a ambroziei, și cresc producția de polen. Acest lucru a fost confirmat de studii care arată că expunerea ambroziei la niveluri ridicate de CO₂ duce la creșterea semnificativă a producției de polen .
Poluarea aerului
Poluanți atmosferici și ozon: Poluarea cu particule fine (PM2.5) și nivelurile crescute de ozon troposferic au fost asociate cu intensificarea răspunsului alergic. Aceste poluanți pot spori alergenicitatea polenului, ceea ce înseamnă că polenul devine mai capabil să declanșeze reacții alergice severe .
Interacțiunea dintre polen și poluanți: Cercetările au arătat că polenul expus la poluanți atmosferici devine mai fragmentat, iar aceste fragmente mai mici pot pătrunde mai adânc în căile respiratorii, exacerbând simptomele astmatice și alergice.
Modificările ecosistemelor
Expansiunea habitatelor de ambrozie: Schimbările climatice și activitățile umane, cum ar fi urbanizarea și modificările în utilizarea terenurilor, au permis ambroziei să colonizeze noi zone. Aceasta a dus la o expunere mai mare a populației la polenul de ambrozie, chiar și în regiunile care anterior nu erau afectate. Studiul European ATOPICA, derulat între 2012 și 2016 și publicat ulterior, a investigat efectele schimbărilor climatice asupra polenului de ambrozie și a relevat o creștere semnificativă a concentrațiilor de polen în Europa, inclusiv în zonele urbane, din cauza încălzirii globale. Rezultatele proiectului au indicat că efectele combinate ale schimbărilor climatice și poluării aerului vor crește povara alergiilor la ambrozie în deceniile următoare.
