Cauze și remedii pentru constipația la copii de 1 an și peste

Constipaţia la copiii de 1 an este o problemă foarte des întâlnită. Un copil este considerat constipat atunci când are mai puţin de trei scaune pe săptămână, întâmpină dificultăţi când are scaun, sau atunci când scaunele sunt tari, uscate şi neobişnuit de mari.

Constipaţia nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare. Constipaţia se poate preveni, iar în majoritatea cazurilor poate fi remediată cu o alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice.

Ce este constipația la copii de 1 an și peste?

A fi constipat „cu acte” înseamnă să ai scaune „cam rare” şi „cam tari”. Însă numărul scaunelor variază în funcţie de vârsta copilului, de alimentaţia lui, de predispoziţia mamei sau a altui membru din familie pentru acest disconfort.

Constipația că un copil are:

• mai puțin de două scaune într-o săptămână
• un caca uscat, tare sau greu de scos
• nu iese tot odată

Constipația ste o problemă foarte frecventă la copii. De obicei, nu este un motiv de îngrijorare. Obiceiurile sănătoase de alimentație și exerciții fizice pot ajuta la prevenirea acesteia.

Cauzele constipației la copii de 1 an și mai mult

• De cele mai multe ori, constipaţia are drept cauză o dietă care nu conţine destulă apă şi fibre alimentare, ambele elemente fiind importante pentru buna funcţionare a tractului digestiv.

• Copiii care mănâncă fast-food – hamburgeri, cartofi prăjiţi, milkshake-uri – şi zahăr rafinat – bomboane, prăjituri, băuturi răcoritoare – sunt cel mai adesea constipaţi.

• Unele medicamente, cum ar fi suplimentele cu fier care tratează anemia, pot duce la constipaţie. La unii copii, constipaţia poate apărea în urma tranziţiei de la laptele matern la formulă pentru copii sau la hrană solidă.

• Unii copii au tendinţa de a evita să meargă la baie chiar şi atunci când au nevoie. Ei ar putea ignora nevoile fiziologice deoarece nu doresc să renunţe la un joc distractiv, să folosească o toaletă publică, sau să să solicite ajutorul unui adult. Când copiii ignoră nevoia de a merge la toaletă le va fi mai dificil să treacă prin acest proces mai târziu.

• Stresul poate duce, de asemenea, la constipaţie. Copiii pot deveni constipaţi dacă au o problemă care îi îngrijorează, cum ar fi începerea cursurilor la o şcoală nouă sau probleme acasă. Cercetările au arătat că tulburările emoţionale pot afecta funcţiile intestinale şi pot provoca constipaţie sau diaree.

• Unii copii sunt constipaţi din cauza unei afecţiuni numită sindromul colonului iritabil (SCI), care poate apărea atunci când sunt stresaţi sau mănâncă anumite alimente, de multe ori grase sau condimentate. Un copil cu SCI va avea fie constipaţie, fie diaree, precum şi dureri de stomac şi gaze.

• În cazuri rare, constipaţia este un semn al altor boli medicale, aşa că informează-ţi medicul în cazul în care copilul tău continuă să aibă probleme sau în cazul în care constipaţia durează mai mult de două săptămâni.

Simptomele constipației la copii de 1 an

Copiii sunt diferiţi şi la fel sunt şi obiceiurile lor de a merge la baie. Un copil de 1 an care nu are scaun în fiecare zi nu este neapărat constipat. Un copil ar putea merge de trei ori pe zi la toaletă, în timp ce altul poate merge o dată la trei zile. De obicei, un copil este constipat atunci când începe să meargă la toaletă mai puţin decât de obicei.

Copilul tău s-ar putea plânge, de asemenea, de senzaţia de a fi plin sau umflat, ar putea spune că procesul de defecare este dureros, că trebuie să se forţeze pentru a elimina, sau ai putea vedea sânge pe hârtia igienică.

Conform Academiei Americane de Pediatrie, orice copil cu scaune mari, dure, uscate, cu firicele de sânge pe exteriorul scaunului poate avea constipație.

Nu îți face griji dacă micuțul tău are o criză de constipație – este perfect normal din când în când. Dar dacă constipația durează două săptămâni sau mai mult, se numește constipație cronică și ar trebui să te consulți cu medicul pediatru.

Medicul este cel care va analiza toate simptomele descrise de tine. Pe lângă frecvența redusă a scaunelor ar trebui să urmărești și alte semne care pot însoți constipația:

• Dureri de stomac
• Balonare
• Greață
• Pierderea poftei de mâncare
• Plâns sau tipat în timpul ce face caca
• Evitarea toaletei (strângerea feselor, încrucișarea picioarelor, înroșirea, transpirația sau plânsul)
• Pete sau bucăți de scaun lichid în scutec sau lenjerie (murdărire)

Remedii potrivite pentru constipație

Poţi lua următoarele măsuri pentru a preveni şi trata constipaţia:

• Oferă-i copilului cât mai multe lichide. Consumul suficient de apă şi alte lichide ajută scaunul să se mişte mai uşor prin intestine. Cantitatea de lichide de care au nevoie copiii poate varia în funcţie de greutate şi de vârstă. Majoritatea copiilor de vârstă şcolară au nevoie de trei până la patru pahare de apă în fiecare zi. În cazul în care copilul tău este constipat după ce faci tranziţia de la laptele matern la alimente solide, încearcă să îi oferi câteva linguriţe de suc de prune sau zeamă de varză murată în fiecare zi. Dacă problema persistă poate fi din cauza unei alte probleme de sănătate, aşa că sună-ţi medicul.

• Oferă-i alimente cât mai bogate în fibre. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, cerealele sau pâinea integrală, pot ajuta la prevenirea constipaţiei. Fibrele nu pot fi digerate, aşa că ajută la curăţarea intestinelor. O dietă bogată în alimente grase, zahăr şi amidon poate încetini tractul intestinal. Fibrele nu trebuie să fie un motiv de strâmbături la masă: oferă-le mere, faină de ovăz, portocale, banane, cartofi copţi.

• Asigură-te că cei mici practică puţin sport în fiecare zi. Activitatea fizică pune intestinele în mişcare. Încurajează-ţi copiii să facă cât mai multe exerciţii fizice. Poate fi un simplu joc de şotron în parc sau o tură cu bicicleta.

• Elaborează un program regulat al meselor. Din moment ce mâncatul este un stimulent natural pentru funcţionarea intestinelor, mesele regulate îi pot ajuta pe copiii să dezvolte o rutină intestinală. Dacă e posibil, programează micul dejun un pic mai devreme, pentru a-i oferi copilului o şansă de a merge liniştit la baie înainte de şcoală sau de grădiniţă.

• Obişnuieşte-ţi copilul să meargă la toaletă. Dacă micuţul tău se luptă uneori cu nevoia de a merge la baie, învaţă-l să stea 10 minute la toaletă după masă, pe cât posibil la aceeaşi oră în fiecare zi.

Discută cu medicul înainte de a-i da copilului orice fel de medicament pentru constipaţie. În majoritatea cazurilor, aceste mici schimbări îl pot ajuta pe cel mic să se simtă mai bine şi să aibă un tract digestiv sănătos.

Alimente ce pot fi date pentru a combate constipație la copii mai mari de 1 an:

• miere, 1-2 linguriţe pe stomacul gol, dimineaţa;
• iaurt natural, preferabil preparat în casă (vezi reţeta), cu zer cu tot, amestecat cu prune uscate;
• salată de crudităţi (morcov, măr, ţelină cu sau fără varză), rase foarte fin, „legate” cu puţină smântână sau iaurt cu zer; sfeclă fiartă şi rasă, cu lămâie;
• înainte de mese, 2-3 linguriţe cu suc de mere, amestecat cu suc de portocale;
• 1 linguriţă de ulei de măsline, dimineaţa, pe nemâncate;
• apă minerală cu săruri de magneziu.

Constipația la vârste diferite și soluții potrivite

Pentru copilul sub 6 luni:

• Întinde copilul pe spate şi mişcă-i uşor picioarele, ca şi cum ar pedala.
• Dacă sugarul este hrănit cu lapte praf, e posibil să pui prea multă pudră în prea puţină apă. Verifică instrucţiunile de pe cutie.
• Fă-i pe burtică un masaj uşor cu ulei de floarea-soarelui sau de măsline. Plimbă-ţi degetele în jurul buricului, în sensul acelor de ceasornic.

Pentru copii de 1-2 ani

Introducerea hranei solide poate provoca episoade de constipaţie. Iată cum poţi să o combaţi:

• Dă-i să mănânce fructe şi legume. Perele şi merele sunt excelente. Evită bananele şi orezul.
• Adaugă o linguriţă de tărâţe în cerealele pe care i le dai la micul dejun.
• Dă-i să bea suficiente lichide peste zi. Apa şi sucurile diluate sunt cea mai bună alegere.
• Asigură-te că face destulă mişcare în aer liber.

După 2 ani

De cele mai multe ori, constipaţia la copilul peste 2 ani apare pentru că nu bea destule lichide şi pentru că nu mănâncă suficiente legume şi fructe. Ea mai este favorizată de schimbarea ritmului de viaţă şi după plecarea în vacanţă, ca şi de perioada în care încerci să-l împrieteneşti cu oliţa.

Îţi poţi ajuta copilul, având grijă în primul rând de alimentaţia lui. El trebuie să mănânce pâine integrală, fructe proaspete şi uscate (prune, stafide, caise), mâncăruri de legume, salate.