Vă mai amintiţi celebrul film cu Kirstie Alley şi John Travolta din 1989, Uite cine vorbeşte? Când bebeluşul Mickey vorbea exclusiv în gând şi abia foarte târziu a spus primul lui cuvânt? De la acel film încoace, cu toţii cred că ne imaginăm ce le trece bebeluşilor prin minte. Ce conexiuni or fi făcând, cum or fi râzând de noi sau ce sfaturi ne-or da, cum ne spun în sinea lor că ne iubesc?
Aşteptăm primele cuvinte ale copilului nostru cu sufletul la gură pentru că abia atunci avem senzaţia că începem să comunicăm în aceeaşi limbă. Suntem fericiţi că ne permit (în sfârşit!) să intrăm în lumea lor despre care ne-am pus atâtea întrebări.
Călătoria interesantă şi fascinantă de la gângurit la primele cuvinte stâlcite este strâns legată de emoţii şi dezvoltarea relaţiilor. Aceasta înseamnă că aportul tău – iubitor, vesel, interactiv – de a răspunde eforturilor copilului care încearcă să rostească primul cuvânt este extrem de important pentru a-l ajuta pe cel mic să devină un vorbăreţ.
Copilul tău a început să îşi dezvolte abilităţile de conversaţie încă din prima zi de viaţă. Poate chiar şi mai devreme, dacă socotim toată comunicarea şi ascultarea pe care o făcea cât încă era în burtică. Acum, că începe să crească, abilităţile sale de vorbire se vor dezvolta cu o viteză ameţitoare şi undeva în preajma primei sale zile de naştere va rosti primul cuvânt.
Începând cu vârsta de un an, un copil învaţă în medie două cuvinte noi pe săptămână. Dacă micuţul tău creşte într-un mediu bilingv, numărul cuvintelor pe care le învaţă se va împărţi în mod egal în ambele limbi. La început, e posibil ca ceea ce zice să fie inteligibil doar pentru tine şi restul familiei.
Între 18 şi 24 de luni, competenţele lingvistice ale copilului vor începe cu adevărat să explodeze! Sau cel puţin aşa spun experţii, dat fiind că învaţă deja aproximativ 10 cuvinte pe zi. În această perioadă, micuţul tău începe să eticheteze lucrurile din mediul său: cană, maşină, minge, baie… Dacă este un vorbăreţ de fel, ar putea învăţa chiar un cuvânt nou la fiecare nouăzeci de minute!
La aproximativ doi ani (amintiţi-vă, toţi copiii se dezvoltă în ritmul lor propriu individual), copilul va începe să înşire tot felul cuvinte. Cu toate acestea, simţul său gramatical trebuie să se mai maturizeze. Va spune lucruri de genul „apa” şi ar putea folosi acelaşi termen pentru ceva care se încadrează în aceeaşi categorie generală: apă de băut, baie, ploaie.
Abilităţile gramaticale sunt legate de maturizarea unei zone a creierului care este dedicată procesării limbajului şi stocării tuturor regulilor necesare pentru formarea propoziţiilor şi a frazelor. Acest lucru înseamnă că atunci când micul tău vorbăreţ va avea limbajul dezvoltat complet va folosi mai multe cuvinte pentru a forma propoziţii coerente care să descrie mediul său înconjurător. Ai grijă, însă, la limbajul tău, pentru că imediat ce încep să vorbească, copiii devin mici „papagali” – ce aud, vor şi repeta!
Primele cuvinte ale copilului. Strategii care ajută la dezvoltarea vocabularului
- Pune nume lucrurilor şi rosteşte-le cât de des ai ocazia: „clanţă”, „scaun”, „câine”, „lumină”. Mai târziu, poţi adăuga adjective pentru jucăriile lui preferate, oamenii din jur şi diverselor obiecte din casă: „minge roşie”, „lapte rece”, „maşină mare”.
- Ascultă. Copilul tinde să îşi exerseze şi îmbunătăţească vocabularul atunci când simte că primeşte toată atenţia ta. Astfel, ar fi potrivit să întrerupi orice activitate pentru a-l asculta, să închizi televizorul, radioul sau calculatorul, pentru a nu-i perturba fluxul „narativ”.
- Fii un model demn de urmat. Vorbeşte cu copilul tău într-un limbaj simplu, coerent, relevant şi la obiect. Evită alintăturile cu care poate l-ai obişnuit în primele luni. Limbajul cel mai potrivit ar fi dialogul. Discută cu el despre tot ce face şi aşteaptă să vezi ce reacţii are. Subliniază că se joacă, că bea apă sau mănâncă un fruct. Ai putea să faci aceasta şi cu lucrurile pe care le faci tu. Spune de faţă cu el ce anume faci şi când faci: „Iar acum mergem în bucătărie pentru că mama trebuie să facă un sandvici pentru tata. Hai să mergem să îi ducem sandviciul tatei!”.
- Încurajează şi nu critica. Atunci când te străduieşti să faci un lucru şi tot ce primeşti de la cei din jur sunt critici nu prea este de bun augur pentru tine, nu-i aşa? Gândeşte-te că la fel este şi pentru copil. Dacă micuţul începe să stâlcească nişte cuvinte, nu îl atenţiona neapărat că a greşit. Laudă-l că a identificat corect lucrul său acţiunea în cauză şi repetă termenul în mod corect. „Papagalul” va percepe cât de curând pe cont propriu care este greşeala şi o va corecta singur.
- Îmbogăţeşte vocabularul copilului tău. Nivelul înţelegerii copilului este mult mai avansat decât capacitatea sa de a se exprima. Pe măsură ce încearcă să vorbească, foloseşte cuvinte din ce în ce mai diverse pentru a defini un lucru sau o acţiune. Repetă-i cuvintele în cauză în mod constant pentru a şi le însuşi. Îi poţi citi poveşti, dacă nu ai idei creative de cum să faci acest lucru. Niciun copil nu refuză poveştile şi, cu siguranţă, va învăţa din ce în ce mai multe cuvinte, până va învăţa să citească pe cont propiu şi îşi va putea singur îmbogăţi vocabularul.
- Îmbogăţeşte-i vocabularul prin experienţă. Cu siguranţă copilul va învăţa mai multe lucruri despre animale, spre exemplu, dacă le vede cu ochii lui la grădina zoologică sau într-o curte la ţară. Oricât de multe poze sau cărţi ilustrative ai folosi, tot mai eficient este contactul vizual. La fel este şi cu avioanele, maşinile, şcolile sau spaţiile de joacă. Pe măsură ce va începe să observe pe viu toate acestea, subliniază-i prin vorbe ceea ce vede. „Uite un porc roz”, „Ce mărgele roşii are curcanul”, „Avionul zboară sus de tot”.
- Foloseşte onomatopee sau alte sunete pentru a sublinia anumite situaţii. Unii copii îşi dezvoltă mult mai uşor limbajul dacă pot asocia anumite situaţii sau lucruri cu sunete. Asta se întâmplă, în principiu, deoarece este mult mai uşor pentru ei să îşi folosească buzele şi limba decât să articuleze cuvinte. Îi poţi exemplifica sunetele pe care le fac animalele sau zgomotele trenului, ale unei maşini sau ale unui avion.
- Fii cât mai teatrală! Nu fi inhibată şi foloseşte gesturi ample, precum şi cuvinte haioase, pentru a te face înţeleasă. Nu te îngrijora de reacţiile celor din jur. În lumea voastră, doar voi doi dialogaţi, nu şi restul.
- Cântă! Indiferent care îţi sunt veleităţile artistice, înfrânează-ţi timiditatea şi cântă cu voce tare pentru copilul tău. Muzica, şi mai ales cea cântată cu vocea ta, ajută la dezvoltarea şi articularea silabelor. Cântatul face pentru el tranziţia de la sunet la cuvânt.
- Citeşte. Citeşte zilnic cu voce tare, în mai multe reprize. Poveştile sau cărţile pentru copii care folosesc cuvinte simple şi rime haioase îl încurajează pe cel mic să „citească” şi el alături de tine.
- Încurajează comunicarea socială. Tu eşti modelul cel mai la îndemână şi demn de urmat pentru copilul tău, mai ales în perioada aceasta când îşi dezvoltă abilităţile de relaţionare în societate. Acum învaţă ce înseamnă să se adreseze politicos cuiva, cum şi când să spună „mulţumesc” şi „te rog”. Asigură-te că foloseşti toţi aceşti termeni în prezenţa lui şi în circumstanţe adecvate pentru a-l putea atenţiona să facă şi el întocmai.
