Tu îți stresezi copilul? Eu da. Tocmai de aceea, m-am pus în pielea lui și m-am gîndit că ar fi cazul să simt cum simte el. Ceea ce a rezultat mi-a dat de gândit. În următoarele rânduri vei găsi o oglindă care mărește și exagerează felul în care interacționăm câteodată cu cei mici. Sperăm că îți va da de gândit:
Citește cartea ”Cum să crești un copil energic”, de Mary Sheedy Kurcinka. Copilul energic are toate trăsăturile pe care le apreciem la adulți, dar le găsim provocatoare la copii. Studiile arată că un copil energic trăiește, simte și gândește totul la o intensitate mare. Pentru el timpul trece altfel și emoțiile au altă intensitate. Cartea este disponibilă AICI.
Te-ai apucat să citești?
Stai dreaptă! Hai, nu citi pe canapea și stai aproape de o sursă naturală de lumină. Așa e sănătos. Și ce e chestia aia de lângă tine?! O punguță cu covrigei? Să dispară! Fugi la bucătărie, curăță un morcov și ronțăie ceva sănătos. Așaaaa! Dar stai! Pe mâini te-ai spălat? De două ori? Bine, bine, și pe față și de dosul mâinilor? Dar înainte să te așezi la calculator, ai terminat ce aveai de făcut la serviciu? Ai spălat vasele? Ai gătit? Ai făcut aprovizionarea? Păi? Vezi, calculatorul și distracția vin DUPĂ ce ai terminat ce ai de făcut. Și fii atentă, va veni azi în vizită colegul soțului tău cu soție cu tot. Să fii politicoasă, te rog. Dacă ea va spune că îi place parfumul tău, fii generoasă și fă-i-l cadou. Nu vrei? Haaaai, te rog! Măcar împrumut, o săptămână. Sau pantofii tăi preferați. Așa face un om bun, ÎMPARTE. Indiferent dacă are sau nu are chef, indiferent dacă simte că un obiect este personal și pur și simplu AL SĂU. Acum, că te-ai așezat confortabil, poate ai și o cafeluță aburindă în față, vino la masă. Ți-e foame sau nu, e ora mesei și trebuie să mănânci. Nu știu dacă vrei supă, însă știu că o supică bună e sănătoasă. Măcar două, trei gurițe. Și o gălușcuță. Haaaai, că e făcută cu ouă de țară, uite cât e de pufoasă! Ai dat pe tine! Pe bluza nouă! De ce nu te schimbi înainte de masă? Cum mai scoatem noi pata aia de ulei? Ooooof…
Gata cu cicăleala!
Nu-mi sări în cap, nu e programul la care-mi supun copilul zi de zi, oră de oră. Dimpotrivă. Însă știu sigur că îl stresez de prea multe ori cu lucruri și indicații care nu sunt 100% necesare. Din prea multă grijă, din dorința de a-i fi bine, de a învăța să se poarte frumos, să fie empatic etc. I-am surprins privirea plictisită când l-am întrebat a mia oară dacă s-a spălat pe mâini înainte de masă. Evident, știe că trebuie să se spele pe mâini înainte de masă. Dar eu tocmai citisem o statistică. 8 din 10 viroze le luăm din pricina mâinilor murdare, nu pe cale aeriană. Cum să nu vreau să-l protejez?!
Prea multă cicăleală stresează și un om mare, dar și un om mic!
Parte din datoria de părinte este și cicăleala, vrei să transformi în automatisme câteva gesturi care țin de igiena personală, fie că vorbim de cea fizică, morală sau intelectuală. Sunt convinsă că ne vor înțelege când vor deveni la rândul lor părinți, însă până atunci e cale luuuuungă și am putea să ne scutim copiii de cicăleala care nu este 100% necesară.
Am fost mereu de părere că trebuie să ne alegem cu grijă bătăliile, să reducem cât de mult posibil atitudinea de antrenori ai copiilor noștri, să nu transformăm creșterea lor într-un heirup perpetuu, de parcă i-am așeza pe pista unui maraton. „Repede” este de prea multe ori numitorul comun al activităților dintr-o zi și nu e vina nimănui. Sau e a tuturor. A timpurilor pe care le trăim și care ne hrănesc un fel de fast-life cu efecte la fel de nocive precum cele ale fast-food-ului. Copiii au nevoie să crească încet, pe îndelete, să fie imperfecți, să greșească și să încerce iar. Mama și tatăl sunt cei care pot da timpul mai încet, doar noi putem reduce cantitatea de stres pe care o înghit copiii noștri zilnic. Nu știu dacă ne putem lua la trântă cu sistemul, însă ne putem lua pe seamă noi și felul în care îi ghidăm, îi învățăm și îi educăm. Să avem răbdare să îi lăsăm să fie copii, să îi cicălim doar cât e strict necesar și, în loc să îi învățăm prematur să devină adulți, să învățăm noi, retrospectiv, să fim copii.
Așa că dacă te-ai apucat de citit de canapea și știi că ai prin frigider și-o pătrățică de ciocolată, acum e momentul să te relaxezi.
Dacă nu ești adepta cicălelii, dar te întrebi, totuși, ce e de făcut atunci când copilul pare că nici nu te aude, citește și: 9 idei şi strategii atunci când copilul nu te ascultă.
Citește cartea ”Cum să crești un copil energic”, de Mary Sheedy Kurcinka. Copilul energic are toate trăsăturile pe care le apreciem la adulți, dar le găsim provocatoare la copii. Studiile arată că un copil energic trăiește, simte și gândește totul la o intensitate mare. Pentru el timpul trece altfel și emoțiile au altă intensitate. Cartea este disponibilă AICI.
