Specialiștii ne spun în ce fel tehnologia poate modela creierul unui copil
Sunteți încântați de tehnologia actuală, nu? Dar știați că 46% dintre copii au un smartphone şi că 41% dintre ei îl şi folosesc zilnic? Aşa a reieşit în urma unui studiu realizat pe un eşantion de 3000 de copiii cu vârste între 9-16 ani, din șase ţări europene (România, Irlanda, Danemarca, Marea Britanie, Portugalia şi Belgia). Despre acest studiu am aflat săptămâna trecută, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, acolo unde, a avut loc Maratonul de Sănătate Secom®.
Studiul, intitulat Net Children Go Mobile şi derulat în perioada mai 2013 – martie 2014, ne-a mai spus ca săptămânal copiii petrec 23 de ore în faţa televizorului sau calculatorului, ceea ce este realmente îngrijorător. Un semnal de alarmă a tras şi invitata evenimentului, Dr. Raluca Teleanu, medic primar neurologie pediatrică, şef secţie Neurologie Pediatrică “Spitalul Victor Gomoiu”, care, sub umbrela temei “Impactul media asupra dezvoltării neurocognitive a copilului”, a adus în discuţie o serie de lucruri de care să ţinem seama pe viitor, astfel încât dezvoltarea neurologică a copiilor noştri să nu fie afectată.
Televizorul şi ponoasele lui
De la dr. Raluca Teleanu am aflat că, atunci când ne uităm la televizor, creăm o atitudine mentală pasivă şi că vizionarea programelor TV are un caracter hipnotic. Tot televizorul are capacitatea de a ne juca feste şi de a acţiona asupra emisferei stângi, ceea ce face ca activitatea acestuia să fie inhibată şi să nu se dezvolte normal. Din acest motiv, pot să apară deficienţe în ceea ce priveşte gândirea logică şi analitică, în vorbire, în construirea frazei, în scris şi citit, lucruri la care ar trebui să ne gândim mai mult atunci când îi permitem copilului să se uite cu orele la televizor.
Cititul, o alternativă
Un sfat primit de la specialist a fost ca părinţii să le permită cu moderaţie copiilor să se uite la televizor şi să îi încurajeze să citească mă mult. Televiziunea anulează satisfacţia pe care o produce lectura, înlocuind-o cu plăcerea facilă a micului ecran, aşadar inhibând dezvoltarea abilităţilor necesare citirii. Pe de cealaltă parte, cititul oferă un ritm moderat de parcurgere a informaţiei (spre deosebire de televizor) și posibilitatea ca cititorul să-și creeze mental imagini și situații similare cu cele din carte, imaginația sa fiind net stimulata. Dr. Raluca Teleanu a accentuat ca un limbaj bine dezvoltat, la fel ca sinapsele pe care le generează, este dobândit numai prin implicare interactivă. Părinţii sunt cei mai buni pedagogi în învăţarea limbii si ei se pot folosi de puterea aceasta ca sa-i ajute pe copii să-și dezvolte abilitățile lingvistice.
Dacă vrei să afli şi tu cum poţi să îl incurajezi pe copilul tău să citească, aruncă un ochi şi aici.
Internet și jocuri video
Tot la capitolul tehnologie mult prea multă folosită de copii au intrat și internetul și jocurile video, două mijloace de petrecere a timpului liber care pot foarte rapid să creeze dependentă. Partea buna este că ambele au și efecte pozitive asupra creierului, nu numai negative, și, manevrate cu cap, pot să contribuie la dezvoltarea creierului copilului.
De reținut că acest creier este caracterizat de neuroplasticitate, ceea ce înseamnă că este modelabil şi remodelabil ca răspuns la o experienţă, având şi o capacitate intrinsecă a de a se reorganiza. Cel mai important este să i se ofere contextul necesar pentru această reorganizare și să se limiteze accesul la astfel de gadgeturi atractive, care, pe lângă efectele enumerate, contribuie și la diminuarea interacțiunii umane, atât de necesara evoluției copiilor.
Despre efectele nedorite ale televizorului asupra copiilor am mai scris şi aici, la fel cum am scris si despre dependenta de ecran.
Foto. Haart Studio.
