Și, din nou, despre tantrumurile copiilor

Veronica Guzun, redactor

    Copilul tău are tantrumuri care te fac uneori să te întrebi dacă nu cumva ai alături un extraterestru? În același timp, cu străinii se comportă exemplar? În toate aceste discuții, aparent interminabile, despre tantrumurilemcopiilor, fatherly.com are și o veste bună: dacă se comportă urât în prezența voastră, ca părinți, dar nu face același lucru cu străinii, sunteți pe calea cea bună.

    Copiii se comportă rău în preajma părinților deoarece acela este locul în care se simt în siguranță, pentru a se descărca emoțional. Creierul uman are nevoie de 25 de ani până ajunge la maturitate și funcționare optimă, iar tantrumurile sunt o etapă în dezvoltarea emoțională a copiilor. În medii în care copilul nu este 100% confortabil învață să-și gestioneze emoțiile, de aici și modul diferit în care se comportă față de străini. Iar când ajunge acasă, într-un mediu sigur, își dă voie să se relaxeze.

    Concluzia, felicitați-vă dacă aveți un copil care face tantrumuri în preajma voastră. Este un semn clar că mediul pe care îl oferiți este perceput drept unul sigur și reconfortant.

    Singurul om care trebuie ajutat când copilul are aceste crize este părintele. El trebuie să se controleze și să-și monitorizeze reacțiile, pentru că isteria în care se află cel mic nu este nici pe departe un moment potrivit pentru a-i ține morală. Și nici un moment bun de a cădea în mintea copilului, răspunzând în același mod. Deci, cel mai înțelept lucru pe care un adult îl poate face este să-și monitorizeze reacțiile.

    Iată și câteva sugestii oferite de fatherly.com:

    1. Luați distanță. Când criza este în toi și simțiți că sunteți la o milisecundă de a ceda nervos, îndepărtați-vă un pas de copil și respirați adânc și lent.
    2. Găsiți în tantrum oportunitatea de a empatiza. Spuneți-I copilului ”te înțeleg”, ”îmi dau seama de ce ești furios”, ”și pe mine m-ar deranja o situație asemănătoare”, etc.
    3. Puneți pauză argumentelor logice. Partea logică a creierului copilului este complet blocată în aceste momente, deci este inutil să faceți apel la ea. Așteptați să treacă acest tsunami de emoții, să se deblocheze și centrul logicii și abia apoi încercați să discutați calm situația.
    4. Tehnicile de cooperare cu copiii prezentate în cărțile de parenting sunt foarte utile, în același timp sunt aplicabile în momentele de acalmie ale copilului. Când dezastrul emoțional e în toi, lăsați tehnicile deoparte și doar fiți alături de copil pentru a depăși clipa dificilă.

    Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa