Medicul pediatru Irina Costache, „mămica pediatru” cum e cunoscută în mediul on-line, a atras atenția într-un interviu totuldespremame.ro asupra unui fenomen de care se lovește tot mai des și pe care îl consideră alarmant: încrederea tot mai scăzută a părinților în medici. Este vorba despre tinerii părinți care vin la consult cu copiii și nu acceptă sfaturile medicului decât dacă acestea nu contrazic informațiile lor, căutate pe internet, grupuri de părinți, podcasturi tematice, social media. De ce sunt așa părinții mileniali și ce efect are comportamentul acesta asupra copiilor?
„Acum 13 ani când au venit primii pacienți cu excel-uri printate, m-am amuzat. Erau minoritari. Azi, copiii sunt pe aplicații, se monitorizează orice respirație, se compară păreri/poze/grafice de creștere (…). Și sub marca «doar să fim informați», bieții părinți ajung cumva niște victime foarte ușoare ale social media, ale părerilor altor părinți, ale «fiecare face cum știe mai bine și simte pentru copilul lui, DAR…» și aici începe haosul, după acest dar. «Dar eu știu întotdeauna mai bine»”, scrie medicul pediatru pe blogul său.
Informațiile care ajung la părinți, aparent clare pentru medici, nu fac decât să creeze panică, este de părere dr. Irina Costache. Părinții care îi trec pragul cabinetului au, de cele mai multe ori, nevoia să fie convinși că tratamentul recomandat de medic nu contravine informațiilor pe care le-au adunat de pe Internet. Vor să înțeleagă diagnosticul, să verifice informațiile, să știe tot și fac asta punând la îndoială cuvintele doctorului, spune medicul pediatru. „Noi, medicii, ar trebui să ne asumăm toate acestea. Datoria părintelui este să-și iubească și să-și observe copilul. Iar când se întâmplă ceva, să meargă la medic.”
Social media. Bunul, răul și urâtul
Platformele de socializare și serviciile de mesagerie (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok, Snapchat, Skype, Whatsapp), blogurile, forumurile, site-urile video (YouTube), aplicațiile mobile au revoluționat modul în care părinții mileniali comunică, interacționează și împărtășesc informații. Au devenit o parte integrantă a vieții de zi cu zi și au un impact semnificativ asupra felului cum ne creștem copiii. Social media oferă părinților o platformă pentru a se conecta cu alți părinți, pentru a accesa informații din orice domeniu și pentru a se implica în activități distractive. Deși pare să aducă numai beneficii, acest lucru are și părțile lui rele, unele chiar urâte.
Partea bună
Unul dintre cele mai semnificative beneficii ale social media este capacitatea de conectare cu alți părinți cu interese similare. Social media oferă posibilitatea de a participa la provocări productive și de a discuta în timp real cu alți părinți. Acest lucru poate ajuta părinții să se simtă mai conectați. Mai ales în perioada de după naștere, când mulți trec prin depresia postnatală și au mare nevoie de ajutor.
- CITEȘTE ȘI: „Plângeam ore în șir, trosneam jucăriile de pereți. M-a salvat o comunitate de mămici de pe Facebook”
Partea rea
Dependența de social media. Care a fost făcută vinovată de scăderea capacității de conectare a părinților cu copiii lor. Exact ca la adolescenți, numai că, aici, vinovați sunt adulții. Un alt impact negativ al social media asupra părinților este răspândirea informațiilor false. Dezinformarea. Platformele de socializare sunt frecvent utilizate pentru a răspândi zvonuri și informații false, care pot afecta părinții. O revizuire amplă, publicată recent, arată că dezinformarea poate fi deosebit de periculoasă mai ales atunci când vine vorba de sfaturi medicale, deoarece părinții pot ajunge să folosească informații false care ar putea dăuna sănătății copilului lor. Și prea multă informație dăunează:
Cred că grupurile care susțin mamele fac o treabă bună, dar mai cred că prea multă informație nu îi ajută pe unii părinți. Spre exemplu, E. Coli care dă o diaree în 90% din situații, poate duce și la o boală gravă la un moment dat. Chiar dacă o boală gravă provocată de o astfel de bacterie se întâmplă extrem de rar, în mintea părinților rămâne doar această informație, pentru că aceasta îi sperie. Majoritatea copiilor sunt vaccinați. Avem o rată de vaccinare de 85% pe vaccinarea generală. Nu ajungem să facem boli grave, pentru că tocmai de aceea ne-am vaccinat. Dar informația asta lipsește…
Irina Costache, medic specialist pediatru
Partea urâtă
Partea cea mai urâtă a acestei adicții de informații de pe internet este că ne face să ne pierdem încrederea în instinctele noastre ca părinți. „Acești părinți tineri și foarte cultivați, citiți, atât în cărți de parenting, cât și în bloguri, dar și în grupuri de parenting, sunt mai nesiguri pentru că și-au pierdut un pic încrederea în ei înșiși. Sunt atât de informați în diverse direcții, încât nu mai cred că se pot descurca și singuri, fără ajutor din exterior. Există un soi de nesiguranță a părinților mai ales în zona de puericultură. O zonă unde nici nu e nevoie de atât de multă informație. O zonă unde este nevoie de intuiție, de mai multă încredere ca părinte. Încrederea că tu ești cel mai bun părinte pentru copilul tău. Orice mamă e cea mai bună mamă”, spune dr. Irina Costache.
„Milenialii cred în propriul lor model de parenting”, spun sociologii
Dr. Kathleen Gerson, profesor de sociologie la New York University și autoare a unui studiu despre generații, crede că părinții mileniali sunt diferiți de părinții care au modelat celelalte generații:
Părinții mileniali sunt dificili. Au acces la multe informații pe care și le procură singuri din surse pe care le consideră sigure. Cu toate acestea, se simt confuzi, au multe întrebări și contestă autoritatea. Simt nevoia de a fi înțeleși. Și, de aici, nevoia „tribului”. Care s-a mutat în on-line. Iar comunitățile on-line au devenit satul unde își găsesc răspunsuri la frământările lor. Ca părinți, milenialii sunt încă marcați de optimismul lor. Ei încă mai cred în progres, egalitate și Google.
Un raport realizat de Crowdtap a constatat că 90% dintre părinții mileniali consideră că social media este utilă pentru creșterea copiilor. Însă social media este o sabie cu două tăișuri, se mai arată în raport. Cu un smartphone și o rețea socială mereu la îndemână, părinții mileniali sunt expuși criticilor publice mai mult decât orice generație anterioară. Părinții mileniali sunt conștienți de capcanele și dezavantajele inerente ale creșterii copiilor într-o lume hiperconectată. Chestionați, aceștia au recunoscut trei îngrijorări legate de social media: faptul că pierd multă vreme pe rețelele sociale, presiunea pe care o simt în a fi părinți perfecți și supraîncărcarea cu informații.
„Într-un fel, te poate face să te simți ca și cum ai fi într-o competiție. Vezi o mamă care a reușit să revină la kilogramele ei imediat după naștere, o alta care lucrează cu normă întreagă și își desfășoară propria afacere de artizanat etc”, spune Amber (34 de ani, doi copii) în raport.
- CITEȘTE ȘI: Vocea ta. Oferă-i totul, oricum îți va cere și luna de pe cer. Cum să creşti un copil recunoscător?
Cum afectează acest model de parenting copiii
Sociologul Radu Mălureanu crede că milenialii au adoptat un stil de parenting mai participativ și mai afectuos decât generațiile anterioare. Că se concentrează pe dezvoltarea emoțională și socială a copiilor lor, încurajându-i să-și exprime sentimentele și să învețe prin experiență. Dar copiii crescuți de mileniali sunt fragili. Sociologii i-au și denumit deja generația „fulg de nea”. Au crescut într-un mediu supraprotector, supracontrolat, nefiind lăsați să-și dezvolte independența. Deși au la dispoziție o sursă infinită de informație, internetul, se spune despre ei că sunt lipsiți de capacitatea de a rezolva problemele de zi cu zi. Se plictisesc repede, nu au răbdare, învață greu.
- CITEȘTE ȘI: Conflictul între generații. Ce am moștenit de la părinții noștri de am ajuns să creștem copii „fulg de nea“
Pe de o parte, unii părinți își cresc copiii cu teamă. De traume, de insecuritate, de inadaptabilitate, de insucces. Și astfel, nu-i lasă să exploreze lumea, singurul mod prin care un copil se poate dezvolta armonios. Li se mai spune „părinții plug de zăpadă”, pentru că sunt superprotectivi din cauza anxietății lor pe care o transmit copiilor. La extrema opusă, se află cei vocali, mai ales când cineva le contrazice credințele. Cercetătorii îi numesc „părinți elicopter” și sunt cei care caută folosind tehnologiile moderne moduri mai bune de a-și crește copiii.
Când socoteala de acasă nu se potrivește…
În 2016, totuldespremame.ro publica un articol intitulat „7 tendințe de parenting de urmărit în 2016”. Una dintre tendințe spunea că parentingul se va simplifica: „Abordarea va fi diferită: să faci mai puțin înseamnă, de fapt, să faci mai mult. Un concept care se va aplica de la temele pentru școală, până la petrecerile pentru copii și activitățile extrașcolare. Tot mai mulți părinți angajează dădace și alte persoane care îi pot ajuta cu menajul, astfel încât ei să poată fi mai des în preajma copiilor.”
Realitatea ne-a dejucat planurile. Pandemia, criza economică, războiul de la graniță, fenomenul migrației au dus la scăderea natalității și la creșterea grijilor pentru siguranța și viitorul copiilor. La 3 luni și jumătate de la lansarea numărului unic pentru copii 119 – DIN GRIJĂ PENTRU COPII, s-au înregistrat 39.656 de apeluri de la copii, persoane fizice sau angajați ai unor instituții, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Programului. Ascensiunea tehnologiei ne-a subjugat. Pierdem timp în fața ecranelor telefoanelor mobile, în loc să le închidem și să vorbim cu copiii noștri. Ne confruntăm cu probleme unice, la care părinții sau bunicii noștri nu au trebuit să se gândească niciodată.
„Cred că social media poate îngreuna viața unui părinte, deoarece cantitatea de informații de acolo poate fi copleșitoare! Există atât de multe opinii diferite, încât poate fi dificil să alegi informațiile potrivite pentru familie sau copii. În plus, când îți compari viața ta cu a altor părinți, ajungi să te întrebi unde greșești…”, spune Tiffanie (29 de ani, doi copii) în raportul Crowdtap.
- CITEȘTE ȘI: Pediatrul Mihai Craiu renunță la Spitalul Virtual pentru Copii (SVC). ”Sunt părinți care au copiii în viață datorită SVC. Dar și alții pe care îi irită ce scriu aici”
„Teoria peșterii” în psihologie. Involuăm sau e un nou început?
Generația părinților milenari a crescut între anii 1990 și începutul anilor 2000 și a fost marcată de dezvoltarea tehnologiei. Părinții mileniali acordă importanță familiei, dar fac mai puțini copii. Sau nu-și doresc deloc. Sunt considerați optimiști, dar majoritatea se confruntă cu dificultăți financiare. Consideră greșit modelul de parenting cu care au fost ei crescuți și își croiesc propriul model de parenting.
Psihologul Ramona Ivan crede că traversăm începutul unei noi ere. Și, ca în toate începuturile, totul pare anapoda, greu de acceptat. Cu toate că avem la îndemână internetul, cărțile, tehnologia modernă și orice altă sursă de informație, sunt încă mulți care preferă să trăiască „legați în lanțuri” ca în mitul peșterii lui Platon. Prea multă informație poate dăuna încrederii în sine. Poate cauza anxietate. „Atunci când nu cunoști nimic despre un lucru (n.red. lumea din afara peșterii sau, în cazul nostru, capacitățile tale ca părinte), creierul alege să creadă că acel lucru este periculos și că te-ar putea ucide. Am locuit în peșteri. Am supraviețuit pentru că al nostru creier are această capacitate de a genera scenarii negative în astfel de situații.” De ce? „Pentru a supraviețui”, explică psihologul.
Ce putem face ca să ne ajutăm copiii
Cu toții ne dorim să creștem copii fericiți și sănătoși, dar depresia și anxietatea sunt în prezent cele mai mari îngrijorări ale părinților moderni. Iată cele mai bune trei sfaturi oferite de doi cercetători foarte cunoscuți – Laurie Santos, specialist în științe cognitive și profesor de psihologie la Yale, și Arthur Brooks, profesor la Harvard, doctor în științe sociale, autor de bestselleruri și editorialist la The Atlantic:
1. Nu-i învăța să se teamă de lume
În lume mereu se întâmplă lucruri groaznice. Presa e plină de titluri negative. Dar dacă încerci să-ți pregătești copilul pentru cel mai rău scenariu, riști să-l sperii. Asta nu-l va ține în siguranță, ci îl va transforma într-un anxios. Copiii care văd lumea ca fiind periculoasă și amenințătoare „sunt mai puțin sănătoși, mai triști, mai susceptibili de a fi deprimați și mai puțin mulțumiți de viața lor”, a scris Brooks într-un editorial pentru The Atlantic, citând un studiu din 2021. Arată-i că oamenii nu sunt toți răi. Că lumea este un loc sigur dacă ține cont de câteva reguli. Și că până și lucrurile care merg rău se îmbunătățesc.
2. Învață-i că e normal să fie triști și că emoțiile negative nu sunt permanente
Nu mai interveni imediat ce îți vezi copilul trist, oferindu-i o prăjitură sau o jucărie nouă, ori spunându-i o glumă, spune Laurie Santos. Mai degrabă întreabă-l de ce se simte trist și spune-i că aceste tristeți vin și pleacă, și că sunt normale. Copiii trebuie să învețe cum să-și gestioneze sentimentele pentru a-și construi rezistența, spun psihologii. Iar părinții trebuie să-i ajute să înțeleagă să nu le fie rușine de sentimente precum furie, tristețe sau anxietate. Exact ca la meteo, după ploaie, răsare întotdeauna soarele.
3. Încearcă să ai o influență pozitivă, pentru că fericirea este contagioasă
„Problema nr. 1 pe care o văd în dinamica familiei este o negativitate socială contagioasă”, a declarat Brooks pentru Harvard Business Review. Sfatul lui este simplu: „Asta trebuie să facem fiecare dintre noi, să încercăm să injectăm virusul fericirii în familia noastră și să o facem intenționat.”
Dacă ți-a plăcut acest articol despre părinții mileniali, s-ar putea să găsești interesante și următoarele:
- Cristina Tunegaru: ”Școala românească e o oglindă a societății, diformă. Multora le face rău, pe mulți îi ciuntește definitiv”
- Oana Moraru: ”Copiii care citesc mult învață să ruleze nu numai imagini, ci și emoții, opinii și valori”
- Fara social media în casa lui Kate Winslet!
