Imaginația copiilor, prezentată pe înțelesul părinților de Monica Lespezanu, la Serile TDM

Raluca Dumitrică
imaginatia-copiilor-totul-despre-mame

Ultima ediție a Serilor TDM din această vară a adus-o în fața părinților pe Monica Lespezanu, psihoterapeut, psiholog și vicepreședinte ISTT. Aceasta a vorbit în cadrul evenimentului despre imaginația copiilor, explicându-l în așa fel încât părinții să înțeleagă cât mai bine cum funcționează.

Prezentarea a început prin definirea noțiunii de imaginație, aceasta fiind procesul sau mecanismul psihic prin care informațiile din experiența anterioară sunt combinate și recombinate cu scopul de a se obține noul, nou care poate fi atât pentru persoana în cauză, cât și pentru alții.

Imaginația, ce poate fi reproductivă sau creatoare, nu are limite, nu are vârstă, are o dinamică proprie, prezintă o notă de inedit și de originalitate, fiind alimentată de nevoi și de afectivitate, care o pot declanșa, facilita sau inhiba. Monica Lespezanu ne-a mai spus că aceasta capătă contur și formă în diferite produse – creații literare, muzicale, artistice, invenții, că este absolut necesară pentru creștere și dezvoltare și că e determinată de realitatea înconjurătoare. Invitata serii ne-a mai zis că aceasta este posibilă prin gândire și limbaj, și că e apropiată sau îndepărtată de realitate în funcție de vârstă, capacități, experiența de viață și de caracteristicile mediului în care trăiește copilul. Am mai aflat că este o componentă centrală a creativității și inovației, se poate contura ca trăsătură de personalitate și poate fi resursă sau piedică în dezvoltare

Imaginația are diferite caracteristici, în funcție de etapele de dezvoltare

Trecând mai departe către prezentarea caracteristicilor imaginației, vorbitoarea serii ne-a spus că aceasta are anumite particularități, în funcție de vârsta copilului.

Astfel, în copilăria timpurie (2- 6,7 ani) apare o explozie a capacităților imaginative,  imaginația fiind mijloc de explorare, de exprimare a emoțiilor și conflictelor interioare provocate de adaptarea la lumea reală. Acum apare o nevoie mare de explorare și o curiozitate puternică, iar exprimarea imaginativă este predominantă în joc. Imaginația reproductivă este antrenată mai mult în povești și povestiri, iar imaginația creatoare este manifestată în desen, modelaj, construcții, jocuri simbolice, jocuri cu/de cuvinte.

În copilăria mijlocie (7 – 11,12 ani) combinațiile imaginative sunt alimentate de creșterea experienței personale de viață și a cunoștințelor din diferite domenii. Tot atunci, crește interesul către mediu și relații umane, se exersează capacitățile de observare, apare o mai bună adaptare la realitate, iar deprinderile de exprimare imaginativă (desen, scriere, construcție) sunt mai bine stăpânite. Imaginația reproductivă este antrenată în toate activitățile școlare, iar imaginația creatoare este mai puțin înfloritoare față de etapa precedentă.

În ceea ce privește preadolescența și adolescența (12-18 ani), apare un salt mare al imaginației, creativității și spontaneității, dar și o fluiditate crescută și o flexibilitate mai mare. Acum imaginația este strâns legată de trăirile afective specifice vârstei și de nevoile de autonomie, afirmare, creație, învățare. Totodată, se și alunecă rapid în fantezie ca urmare a nevoilor nesatisfăcute sau a afectelor încărcate negativ. Începe să fie implicată în obiective și scopuri de viitor, se clarifică și conturează planuri de viață, apare visul de perspectivă.

Care e rolul imaginației și ce și cum să înțelegem din imaginația copilului?

Monica Lespezanu ne-a mai spus că imaginația are mai multe roluri: de adaptare la mediu, rol de protecție, funcție de mecanism de gestionare a experiențelor dificile, stresante și traumatizante. Iar din imaginația copilului părinții mai pot observa care sunt nevoile din spatele mecanismului imaginației și ce vrea să ,,comunice” copilul prin capacitățile sale imaginative.

Părinții mai pot stimula imaginația copilului în funcție de vârstă și de capacitatea sa, pot oferi un mediu bogat pentru explorare și învățare și pot folosi imaginația ca mijloc de relaționare cu copilul (jocuri și activități în comun, descărcarea și rezolvarea conflictelor interne ale copilului, exprimarea emoțiilor generate de experiențele dificile sau dureroase). Se mai poate utiliza imaginația ca resursă pentru orice tip de învățare și se mai poate delimita imaginația adultului de cea a copilului. Nu în ultimul rând, părintele poate respecta și valorifica noul, respectiv acel inedit produs de copil.

Atelierul pentru copii a fost derulat de echipa Junior Adventure Team. Aceasta a făcut cu cei mici o serie de activități foarte interesante și creative, în care micuții și-au pus toată priceperea în joc. Alături de ei s-a aflat și BIC Kids, susținătorul atelierului pentru copii, care a adus un plus de amuzament și de ghidușie întregului eveniment.

Foto: Alexandra Dincă

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa