Diferența de personalitate dintre frați este dată de modul în care părinții își tratează copiii. Unde greșim și ce putem face?

Psihologii cred că diferențele de personalitate dintre frați sunt influențate de modul cum ne comportăm noi față de ei.

Laura Udrea, redactor
3 frati
Modul cum ne comportăm noi, părinții, față de fiecare dintre copiii noștri tinde să le modifice personalitatea, sunt de părere specialiștii. FOTO: Shutterstock

Psihologul Kevin Leman, autor al cărții The Birth Order Book: Why You Are the Way You Are (trad.: Ordinea nașterii: de ce ești așa cum ești), crede că secretul diferențelor de personalitate dintre frați constă în modul în care părinții își tratează copiii – primul născut, al doilea, al treilea. Și mai crede că înțelegerea greșelilor de comportament ne-ar putea ajuta să devenim părinți mai buni. Deci, unde greșim și ce putem face?

Meri Wallace, terapeut pentru copii de peste 20 de ani și autoarea cărții Birth Order Blues, este de acord cu această teorie. Terapeuta spune că personalitatea fraților este modelată și de modul în care părinții tind să relaționeze diferit cu primul, mijlociul și ultimul lor născut, iar o parte din influență se datorează poziției copilului în raport cu frații lor.

„Copiii nu se nasc cu o personalitate care nu mai poate fi modificată, influențată. Aceatsa se modifică în funcție de situațiile prin care vor trece până la maturitate. Dar și modul cum ne comportăm noi față de fiecare dintre copiii noștri tinde să le modifice personalitatea. Și dacă am înțelege asta, am putea schimba ce facem greșit pentru a deveni mai buni ca părinți și pentru a avea copii fericiți“, spune Wallace.

Primul copil

Cum ne purtăm cu el

Fiind primul copil, acesta va fi crescut în mod natural într-un amestec de instinct parental, o multitudine de încercări și tot pe atâtea eșecuri. Adesea, la primul copil, părinții tind să caute să se informeze mult, să fie extrem de atenți, de stricți în ceea ce privește regulile și excesiv de nevrotici la lucruri lipsite de importanță. Acest comportament, la rândul său, poate determina copilul să devină un perfecționist, să se străduiască mereu să-și mulțumească părinții.

Cum influențăm personalitatea primului născut

Primii născuți se bucură de prezența părinților lor, ceea ce poate explica de ce aceștia se comportă, la rândul lor, ca niște mici adulți. Își doresc să fie sârguincioși și să exceleze în tot ceea ce fac. În comparație cu frații lor, primii născuți sunt, de regulă, mai:

  • serioși;
  • conștiincioși;
  • organizați;
  • precauți;
  • ușor de controlat;
  • silitori.

Care sunt punctele tari ale primului născut

Pentru că au parte de atenția exclusivă a părinților, primii născuți sunt obișnuiți să fie în centrul atenției. Părinții petrec mai mult timp cu primii născuți, citindu-le, explicându-le, arătându-le, oferindu-le toată dragostea lor. „Această atenție a părinților pe care nu trebuie să o împartă cu alți frați poate avea de-a face cu motivul pentru care primii născuți tind să depășească performanțe“, crede Frank Farley, psiholog la Universitatea Temple din Philadelphia.

Care sunt punctele slabe ale primului născut

Succesul are prețul lui: primii născuți tind să dezvolte o personalitate de tip A care nu le permite să se simtă niciodată liberi. „Pot manifesta o teamă intensă față de eșec și sentimentul că nimic din ceea ce fac nu este suficient de bine“, spune dr. Michelle P. Maidenberg, terapeut pentru copii în White Plains, New York.

Personalitatea de tipul A descrie o persoană ambițioasă, rigidă în organizare, foarte conștiincioasă, sensibilă, nerăbdătoare, care își asumă mai multe lucruri decât poate face. Pe de altă parte, este anxioasă, proactivă și preocupată de gestionarea timpului.

În plus, pentru că părinții le acordă primilor născuți multă responsabilitate acasă – fie că este vorba de ajutor la treburile casei sau de supravegherea fraților mai mici – aceștia pot fi rapid să preia conducerea (și pot fi stăpâni atunci când o fac!). Această povară poate duce la un stres excesiv pentru un copil care simte deja presiunea de a fi perfect.

Al doilea născut

Cearta între frați nu este o situație nemaiîntâlnită și nicidecum singulară. Dar atâta timp cât primesc de la părinți ceea ce au nevoie – dragoste, atenție, înțelegere – toți vor crește frumos și fericiți. FOTO: Shutterstock

Cum ne purtăm cu el

Cu al doilea copil avem tendința să nu mai fim atât de riguroși în respectarea regulilor de creștere. Ne ajută, într-un fel, și experiența pe care am acumulat-o cu primul născut, așa că o lăsăm mai moale. Suntem mai puțin atenți la el. Cu atât mai mult cu cât al doilea născut devine repede fratele mijlociu, situație în care atenția noastră este îndreptată spre mezinul familiei. Prin urmare, al doilea născut devine încet, încet, o persoană care va căută să mulțumească oamenii din jurul lui pentru a avea parte de atenție.

„Copilul mijlociu se simte adesea exclus și se poate întreba – nu sunt fratele cel mare (care are deja un rol în familie), nu sunt nici cel mic (și descoperă repede cum trebuie să se poarte cu el ca să fie bine), atunci cine sunt eu?“, spune Meri Wallace.

Cum influențăm personalitatea celui de-al doilea născut

Această ierarhie care se construiește de la sine în familiile cu copii, îi determină pe mijlocii să se îndrepte înspre prieteni. Toți avem nevoie de atenție, iar cum a părinților este dedicată primului născut și, apoi, bebelușului familiei, mijlociul familiei o va căuta în exterior. În plus, „de multe ori credem că știm cine sunt mijlociii familiei când vine vorba de personalitate, dar de cele mai multe ori ne înșelăm, pentru că acești sunt obligați să le facă pe plac fraților mai mari“, atrage atenția dr. Leman.

Care sunt punctele tari ale celui de-al doilea născut

Influențat de ierarhia stabilită, al doilea născut într-o familie va tinde să fie în felul următor:

  • îi face plăcere să-i mulțumească pe toți;
  • este, oarecum, rebel;
  • îi plac prietenii;
  • are mulți prieteni;
  • este împăciuitor.

Al doilea născut tinde să fie o persoană descurcăreață. Asta pentru că odată ce sosește un frate mai mic, el trebuie să învețe cum să negocieze și să facă compromisuri în mod constant pentru a mulțumi pe toată lumea. Frank Sulloway, autorul cărții Born to Rebel: Birth Order, Family Dynamics, and Creative Lives (trad.: Născut rebel: ordinea nașterii, dinamica familiei și vieți creative), observă că „mijlociii sunt mult mai amabili, mai prietenoși față de frații lor mai mari și mai mici“.

Deoarece primesc mai puțină atenție acasă, mijlociii tind să creeze legături mai puternice cu prietenii și să fie mai puțin legați de familie decât frații lor. „De obicei, sunt primii dintre copiii dintr-o familie dispuși să petreacă timp alături de o altă familie, într-o vacanță, spre exemplu, sau cei care-și doresc să rămână peste noapte la un prieten“, spune Linda Dunlap, profesor de psihologie la Marist College din Poughkeepsie, New York.

Care sunt punctele slabe ale celui de-al doilea născut

Până apare al treilea copil, copilul mijlociu este mezinul familiei. Când apare fratele mai mic, acesta este detronat. A simțit că nu au primit aceeași atenție precum primul născut, iar acum simte că au pierdut definitiv atenția părinților, odată cu nașterea celui de-al treilea copil al familiei. Se simt ignorați.

„Mijlociii sunt într-o poziție dificilă în familie. Deseori, se simt neapreciați, ignorați și multe studii care vorbesc de performanțe cognitive scăzute ale acestora față de primii născuți atrag atenția asupra schimbărilor în comportamentul părinților“, spune dr. Maidenberg.

Ultimul născut

Cum ne purtăm cu el

Datorită comportamentului relaxat al părinților ajunși la al treilea copil, ultimul născut într-o familie tinde să aibă un comportament libertin. Deși e mezinul familiei, părinții nu mai dau o așa mare importanță felului în care îl cresc, ceea ce îl poate face să fie mai superficial în anumite aspecte.

Cum influențăm personalitatea ultimului născut

Tocmai pentru că nu mai stăm cu ochii lipiți de el, mezinul dezvoltă, de cele mai multe ori, moduri proprii de a atrage atenția. Se va dovedi inventiv, afișând o drăgălășenie naturală și o personalitate foarte sociabilă, mult mai prietenos decât ceilalți doi copii ai familiei. Îl are la degetul mic pe fratele mai mare – care îl are în grijă, fără a fi la fel de autoritar precum părinții, dar și pe fratele mijlociu – partenerul perfect pentru năzdrăvănii și la îndemână pentru a pasa vina, așa că va fi mult mai deschis spre experiențe neconvenționale. „E mic, el nu știe“, poate fi exact expresia care îl va ațâța să-și depășească limitele alea rele.

Care sunt punctele tari ale ultimului născut

Mezinul familiei tinde să aibă următoarele trăsături de caracter influențate de ordinea nașterii:

  • este iubitor de distracție;
  • deloc sofisticat;
  • manipulator;
  • extrem de sociabil;
  • va cere tot timpul atenție;
  • egocentric.

Care sunt punctele slabe ale ultimului născut

„Nimic din ce fac eu nu este important“, notează dr. Leman referindu-se la ceea se crede despre ei ultimii născuți. „Niciuna dintre realizările lor nu pare originală. Frații lor au învățat deja să vorbească, să citească și să meargă pe bicicletă. Așa că părinții nu mai manifestă aceeași bucurie la realizările lor, ba chiar s-ar putea să se întrebe: «De ce nu poate să învețe mai repede?»“

Ultimii născuți pot învață repede însă. Din păcate, deprind repede să-și folosească rolul de mezin pentru a-i manipula pe alții în a-și atinge scopurile. „Mezinul este și cel mai puțin probabil să fie disciplinat“, adaugă dr. Leman. Părinții îi lasă deoparte adesea pe cei mai mici când vine vorba de treburi și reguli, nereușind să le impună aceleași standarde ca și fraților lor.

Ce înseamnă toate acestea

Personalitatea este un termen destul de larg răspândit în limbajul comun. Majoritatea folosesc termenul pentru a se referi la acele caracteristici care definesc modul în care o persoană percepe lumea și reacționează la împrejurări – ceva ce ține de procesele cognitive și comportamentele asociate în anumite împrejurări. În psihologie, el ar putea fi definit ca fiind suma trăsăturilor emoționale, cognitive și comportamentale, unice fiecărui individ, învățate și dezvoltate prin experiență, relativ consistente de-a lungul timpului.

Trăsăturile de personalitate pe care le-au identificat psihologii ca având legătură cu ordinea în care un copil vine pe lume într-o familie nu sunt bătute în cuie. Dar aflând cum ne comportăm ca părinți față de copiii noștri – primul născut, al doilea, al treilea sau față de copilul singur la părinți – ne poate ajuta să devenim părinți mai buni.

Oricare dintre copiii noștri se poate simți neglijat la un moment dat. Primul născut este detronat de cel de-al doilea; acesta, de următorul. Copilul singur la părinți poate suferi de singurătate în lipsa fraților. Ori de presiune prea mare din partea părinților. Știm cu toții că neglijarea în copilărie poate avea repercusiuni în viața de adult (codependențe, lipsa încrederii de sine), personală sau profesională.

Ce putem face – 3 strategii care funcționează

Să fii părinte nu e pentru oricine. Trebuie să ai și să știi să oferi toată paleta de sentimente pozitive și asta pentru toată viața. FOTO: Shutterstock

#1. Joacă-te cu ordinea venirii lor pe lume

Știi situațiile acelea când frații se ceartă pentru o jucărie pe care nu reușesc să o împartă? Ei bine, evită să-i spui celui mare „Poartă-te ca un frate mai mare!“ sau „Lasă-l, că el e mai mic“. Înainte de a fi fratele mai mare e tot un copil. Și are aceleași drepturi asupra jucăriilor precum ceilalți frați. Ai putea să te joci cu ordinea nașterii lor: pe principiul „primul veni, primul servit“, stabilește ca atunci când nu știu cum să împartă ceva, prioritatea este a celui născut primul. 5 minute, apoi acesta o oferă fratelui pentru alte 5 minute. În altă zi, schimbă ordinea priorității, astfel încât primul să fie cel născut ultimul. Stabilește clar această regulă.

#2. Fiecare poate fi pe primul loc (în inima ta), dar și la ce știu să facă mai bine

Descoperă și încurajează diferențele dintre copiii tăi. Fiecare om are calități care îl fac unic și senzațional – unii sunt scriitori înnăscuți, alții, viitori sportivi de performanță. Nu e de mirare că în familiile cu mai mult de doi copii, mijlociii ajung artiști, actori – le place să-i mulțumească pe alții. Ca să glumim acum (sau nu…), ajută-l pe cel mare (liderul) să organizeze un spectacol pentru fratele lui mijlociu (artistul) și roagă-l pe mezin (manipulatorul) să facă reclamă spectacolului, adică să povestească de el la prieteni și să-i atragă în sală. În felul acesta, fiecare va excela în rolul său.

#3. Împarte-ți dragostea și atenția în mod egal între copii, ca între prieteni

Știu că sună mai ușor decât să faci asta, dar dacă îți cunoști bine copiii, ai putea avea cu fiecare câte o activitate preferată. E ca atunci când voiai să mergi la shopping sau voiai să ieși la o cafea și te gândeai care dintre prietenele tale e mai potrivită. Astfel, primul tău copil e poate perfect să mergi la piață – e mai mare, aveți o relație de prietenie, deja gătiți împreună. Pe mijlociu l-ai putea ruga să-ți facă un masaj. Mijlociii sunt atât de iubitori, nu-i așa? O idee de petrecere a timpului cu cel mic este o petrecere în care să-i cooptați mai apoi și pe ceilalți frați. Mezinul adoră să se distreze și îi va plăcea să-i invite și pe frații mai mari la distracție, atâta timp cât distracția e oferită de el.  

Dacă ți-a plăcut articolul nostru despre personalitatea copiilor noștri, te-ar putea interesa și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa