Când ne ţinem copilul în braţe sau când îl vedem făcând primii paşi, ultimul lucru la care ne gândim este să începem să-i povestim cum stă treaba cu sexul şi cu diferenţele dintre femei şi bărbaţi. Dar, în realitate, niciodată nu e prea devreme pentru a discuta despre un lucru atât de important cum este sexul. Felul în care copiii noştri se vor raporta la intimitate şi la sex atunci când vor fi adulţi depinde de atitudinea pe care o avem faţă de aceste lucruri fireşti. Sugarii, copiii mici, preşcolarii şi copiii de vârstă şcolară dezvoltă o bază emoţională şi fizică în mai multe moduri.
Pe măsură ce ajung în diferite faze de dezvoltare fizică şi emoţională, cum ar fi să înveţe să meargă sau să îşi recunoască părinţii, copiii mici ajung şi să-şi descopere corpul. Să discutăm despre asta şi să înţelegem cum cresc şi cum se dezvoltă copiii este esenţial în fortificarea sănătăţii lor emoţionale şi fizice.
Sugarii şi copiii mici
Ataşamentele timpurii ale bebeluşilor îi implică în mod direct pe părinţii lor. Orice contact fizic exprimă dragostea şi abundenţa de sentimente ale mamei şi ale tatălui. A-ţi lua copilul în braţe, a-l alinta, săruta, a te juca cu el – toate acestea îi transmit o serie de stări pozitive, un confort fizic pe care micuţul îl asociază cu iubirea.
Intimitatea fizică şi ataşamentul emoţional dintre părinte şi copil poate fi fundamentul precoce al unor forme mai mature de intimitate fizică şi de iubire, ce se dezvoltă la maturitate ca parte a sexualităţii.
Corpul meu. Mulţi părinţi au simţit nevoia să apeleze la medic, exprimându-şi îngrijorarea, deoarece copiii lor îşi ating organele genitale în timpul schimbării scutecului, băieţii având chiar erecţii de la o vârstă foarte fragedă. Dacă şi tu te-ai îngrijorat din aceste motive, află că un asemenea comportament este perfect normal.
Bebeluşii se nasc cu un instinct primar, natural de a-şi explora corpurile. Majoritatea copiilor, în special cei mici, se simt cel mai bine atunci când sunt complet dezbrăcaţi.
Modul în care reacţionezi – tonul vocii tale, cuvintele pe care le foloseşti, expresiile faciale – sunt primele lecţii de sexualitate pe care copilul le primeşte de la tine. Atâta timp cât nu reacţionezi negativ, dojenindu-l sau certându-l, copilul învaţă că a fi curios în legătură cu trupul său şi reacţiile organismului său la diverşi stimuli este ceva cât se poate de normal.
Conştientizarea sexului. Până la aproximativ trei ani, copilul deja conştientizează că este băiat sau fată.
La această vârstă, copiii află care sunt diferenţele între băieţi şi fete şi pot să îşi dea seama în ce tabără se încadrează. Unii specialiști sunt de părere că identitatea sexuală este determinată biologic, iar alţii spun că este influenţată de mediul în care creşte şi se dezvoltă copilul. Cel mai probabil, însă, este o combinaţie a celor două variante.
Tot la această vârstă, copiii încep să identifice anumite comportamente ca fiind tipic masculine sau feminine. Aceasta capacitate derivă din educaţia culturală a fiecăruia. Ce este masculin? Ce este feminin? Cum se comportă băieţii şi bărbaţii? Cum se comportă fetele şi femeile? În timp ce te hotărăşti ce anume vrei să-i înveţi pe copiii tăi despre fiecare sex, ţine cont de faptul că informaţiile pe care cei mici le primesc nu vin exclusiv din familie. Copiii învaţă foarte mult şi de la cei din jur, mai ales atunci când ies din sfera familială.
Preşcolarii (3 – 6 ani)
Până la acest interval de vârstă, majoritatea copiilor ştiu foarte clar dacă sunt băieţi sau fete şi continuă să îşi exploreze corpurile. Nu este indicat să le interzici acest lucru deoarece rişti să le provoci un sentiment de vină şi ruşine.
Părinţii, însă, ar putea să le explice copiilor că, deşi poate fi plăcut, a te atinge şi a-ţi descoperi corpul este o activitate intimă care nu ar trebui făcută în public. Preşcolarii sunt suficient de maturi încât să înţeleagă ce se împarte cu restul lumii şi ce nu.
Totodată, la această vârstă, copiii au capacitatea de a înţelege că nimeni, nici măcar rudele apropiate sau persoanele în care au încredere nu ar trebui să îi atingă într-un mod care să îi facă să se simtă jenaţi.
În continuare, preşcolarii învăţă despre comportamentele sexuale de la părinţi. Văd cum să se poarte cu persoanele de sex opus şi conştientizează că pe adulţi îi inhibă nuditatea.
Întrebări interminabile. Pe măsură ce copiii devin curioşi cu privire la orice, este ceva obişnuit ca preşcolarii să îşi întrebe părinţii lucruri precum „De unde vin copiii?”
Când primeşti întrebări de genul acesta, încearcă să răspunzi cât mai sincer şi la obiect. Răspunsuri ca „pe tine te-a adus barza” nu doar că nu satisfac curiozitatea unui copil, dar, de asemenea, îi fac pe părinţi să pară mai puţin credibili în ochii celor mici.
Cu cât eşti mai sincer în acest punct, cu atât cel mic va avea curaj să ţi se adreseze când are diverse curiozităţi sau nelămuriri.
Află exact ce anume vrea copilul tău să ştie, iar apoi răspunde-i punctual la întrebare – nu este nevoie să intri în detalii elaborate atunci când acestea s-ar putea să nu fie necesare. De exemplu, i-ai putea spune că un copil vine pe lume atunci când un bărbat şi o femeie se iubesc foarte mult şi că cel mic creşte în burta mămicii până când îi vine vremea să se nască. În cazul în care răspunsul îl satisface pe copil, e posibil să nici nu mai fie nevoie de informaţii suplimentare până mai târziu, când mai creşte.
Joacă de-a doctorul. În acest stadiu, copiii au tendinţa de a fi foarte curioşi, nu doar cu privire la propriile lor trupuri, ci şi ale altora.
Dacă îl surprinzi pe cel mic că se joacă de-a „doctorul” cu alt copil de aproximativ aceeaşi vârstă, este important să nu reacţionezi exagerat – pentru ei este doar un joc nevinovat. Desigur, dacă un copil mai mare este implicat în joaca micuţului, preocuparea ta ar putea fi legitimă. Roagă-ţi frumos copilul să se îmbrace şi discutaţi despre curiozităţile pe care le are. Ai putea să afli că micuţul tău vrea săafle cât mai multe despre corpul uman şi l-ai putea ajuta cu o carte cu ilustraţii pentru vârsta lui. Ai putea, totodată, să îţi rogi medicul de familie să îi ofere explicaţii suplimentare acolo unde crezi că eşti depăşită de situaţie.
„Prietenul” său „prietena” unui preşcolar. Unii părinţi de copii preşcolari sunt alarmaţi când îşi aud copiii vorbind despre un iubit sau o iubită. În cazul în care micuţul tău vine acasă cu o asemenea veste, ţine cont de faptul că cei mici nu acordă aceleaşi înţelesuri diverselor lucruri sau relaţii precum adulţii.
Majoritatea experţilor sunt de acord că este cel mai bine ca în astfel de momente să reacţionezi într-un mod neutru – nu încuraja comportamentul, dar nici nu îţi exprima îngrijorarea.
Copiii de şcoală primară (7-10 ani)
Copiii de această vârstă sunt deosebit de interesaţi de sex, sarcină, naştere şi au comportamente specifice fiecărui sex în parte – băieţii, de obicei, se joacă doar cu băieţi, iar fetele numai cu fete.
Aceasta este, de asemenea, vârsta când oamenii din jur şi canalele media încep să aibă o influenţă puternică asupra atitudinilor sexuale ale copiilor.
Mai mult, dacă tu, pentru copil, nu reprezinţi o sursă de încredere, ar putea să apeleze la un prieten sau un copil mai mare pentru a afla mai multe despre sex, organe sexuale şi reproducere. Totodată, şansele sunt foarte mici ca el să capete informaţii corecte şi să dobândească un vocabular pe care tu, ca părinte, să îl aprobi.
Dacă şcolarul tău nu vine la tine cu întrebări despre sex, ar fi mai bine să iniţiezi tu câteva discuţii. Dacă în trecut i-ai spus simplu că, împreună, un bărbat şi o femeie fac un copil, e posibil acum să vrea să ştie exact şi cum.
Ca întotdeauna, caută să fii sinceră – copiii de această vârstă ajung la o serie de concluzii proprii atunci când nu primesc o informaţie completă. Nu este neobişnuit pentru copiii de şcoală primară să presupună că bebeluşii sunt concepuţi atunci când un bărbat şi o femeie dorm unul lângă celălalt în acelaşi pat, când se ţin de mână, când se sărută sau înoată împreună.
Iată câteva probleme cu care s-ar putea confrunta părinţii copiilor de şcoală primară:
Limbaj neadecvat. Copiii învaţă foarte repede şi adoptă un limbaj neadecvat din filme, de la şcoală sau prieteni, de la televizor etc. De multe ori, ei folosesc aceste cuvinte chiar fără să ştie ce înseamnă. Este o idee bună să explici calm de ce un anumit cuvânt nu trebuie folosit şi sugerează-i copilului tău câteva sinonime sau alte variante pe care să le folosească în viitor.
Glume nepotrivite. Este ceva obişnuit pentru părinţi să îşi surprindă copiii la această vârstă chicotind pe seama unor glume „murdare” despre sex, părţi ale corpului, orientare sexuală etc. Ştiu, însă, copiii exact de ce anume se amuză? Conştientizează oare că unele glume şi hazul făcut pe seama altcuiva pot jigni? Ca şi în cazul limbajului neadecvat, copii spun de multe ori aceste glume fără a le înţelege.
Este important să fii un model bun pentru copilul tău – nu spune glume nepotrivite, în special de genul celor care discreditează un grup de oameni. Toleranţa şi respectul sunt comportamente care se învaţă în primul rând în familie. Explică-i calm copilului de ce o glumă este nepotrivită şi oferă-i un exemplu de glumă care ar fi mai bună.
Toată lumea „o face”. Dar de ce? Copii pot observa uneori comportamente sexuale la animalele de la grădina zoologică sau chiar la căţeii din curtea bunicii. Unii reacţionează cu uimire, dezgust sau jenă, dar cei mai mulţi sunt curioşi.
După o excursie cu clasa la zoo, cel mai fierbinte subiect de discuţie pentru copiii de 9 ani este comportamentul ciudat de împerechere al animalelor.
Când copilul întreabă despre ceea ce a văzut sau auzit, ţie ţi se oferă ocazia, ca părinte, de a-i explica faptul că sexualitatea este o parte normală a vieţii.
Încurajează curiozitatea celui mic, oferă-i informaţii exacte şi modelează-i o atitudine de respect cu privire la reproducere.
Pe măsură ce copiii cresc
Pe măsură ce copilul tău continuă să îşi înţeleagă propriul corp şi apar şi primele schimbări fizice de la pubertate, atitudinea ta va continua, de asemenea, să joace un rol important în dezvoltarea lui sănătoasă.
Pe măsură ce copiii se maturizează din punct de vedere sexual, aceştia sunt deopotrivă entuziasmaţi şi speriaţi de ideea că încet-încet devin oameni mari – în special atunci când observă că încep să le crească fire de păr în anumite locuri, când fetele au prima menstruaţie, iar băieţii au primele lor vise erotice.
În marea parte a timpului, copiii se întreabă dacă tot ceea ce li se întâmplă este normal şi încep să se compare cu prietenii lor.
Copiii, mai ales cei dezvoltaţi precoce sau întârziaţii, au nevoie de foarte multă încurajare şi reasigurare din partea părinţilor.
Pubertatea poate fi o perioadă foarte confuză, când se petrec nenumărate schimbări fizice şi emoţionale. Acestea fiind spuse, cel mai bine ar fi să îi pregăteşti din timp pe copii, să ştie la ce să se aştepte în lunile şi anii următori.
A fi deschisă la întrebările copilului tău cu privire la corpul său, la sex şi la dragoste te ajută să pregăteşti terenul pentru momentul delicat al pubertăţii. Nu-i respinge curiozităţile, răspunde-i la întrebări – fără se le cataloghezi ca fiind penibile sau ruşinoase – şi vei contribui la acceptarea de sine a copilului. Mai mult, copilul te va folosi ca o sursă de încredere pentru orice îi va măcina curiozitatea în viitor. Vei fi acel prieten bun, care, totodată, îi este şi părinte.
