Crăciunul nu trebuie să fie doar despre a cumpăra, ci mai degrabă despre a dărui. Mai mult decât atât, putem transforma o zi oarecare într-o zi de Crăciun pentru cineva drag sau, de ce nu?, pentru cineva necunoscut care are nevoie. Chiar trebuie să așteptăm aceste momente pentru a fi buni unii cu alții? Cum îl putem ajuta pe cel mic să prețuiască cu adevărat Crăciunul?
Îmbină dorința cu nevoia, pornește în căutarea cadoului perfect de Crăciun, de la un scop mai mare către un anumit obiect care să îl sprijine.
Și dacă tot am vorbit despre scop, copilul tău are așa ceva? Dacă nu, poate i-ar prinde bine unul. Indiferent de vârstă. Trecând puțin de 3 ani, copiii pot fi capabili să diferențieze, cu puțin ajutor, între îndeplinirea unei dorințe imediate. Vreau acea jucărie pentru că o vreau și amânarea acesteia pentru un scop mai mare – strâng banii pentru a-mi cumpăra o minge nouă de fotbal.
Iar apoi, la ce îmi va folosi acel obiect? Ce voi învăța cu ajutorul lui? Cum mă va ajuta el să fiu mai bun la un anumit lucru? Cum ar fi dacă încă de mici copiii ar învață să caute sens în obiectele către care se orientează și nu doar să și le achiziționeze pentru că și le doresc?
Cunoști cumva adulți care nu se pot opri din cumpărături online?
E o caracteristică importantă care se educă încă de timpuriu și se numește autocontrol. Dar după ce mi-am inhibat un impuls imediat (vreau un anumit lucru) poate să intre în funcțiune și gândirea (mi-ar fi util acel lucru la…). Am auzit copii care își doresc cărți de la Moș Crăciun! Oare ce specie or fi?
Învață-l pe copil să facă alegeri raționale și îl vei scuti de multă dezamăgire în viață. Iată un exemplu:
„Dacă sunt un copil îndrumat de părinții mei în direcția sensului în viață pot să îi scriu o scrisoare lui Moșu’ în care îi promit ceva. Îmi iau angajamentul în fața sa că voi îndeplini ceva mai mare decât mine, că îmi voi oferi ceva valoros mie sau celor din jur.
Îi promit că voi învăța să citesc anul acesta sau că voi fi cel mai bun jucător de tenis ori că voi îngriji toate animăluțele din cartier. Pornind de la această promisiune, acest lucru pe care îmi doresc să îl fac foarte bine, mă gândesc apoi la ce aș avea nevoie, ce m-ar ajuta să îmi duc promisiunea până la capăt: jocuri cu litere, o trusă medicală, o rachetă nouă de tenis. Da, pe listă s-ar putea să fie un telefon sau un joc pe calculator, dar va trebui să mă gândesc bine la ce mă vor ajuta acestea în drumul pe care mi-l propun.
De ce trebuie să fie împărțite jucăriile în utile și inutile? De ce aș cumpăra sau aș aștepta de la Moș Crăciun ceva inutil? Și pentru că Moș Crăciun nu apare și dispare din conștiința mea, ci el continuă să existe și în timpul anului, îi pot scrie din când în când pentru a-i povesti cât din planul meu am realizat.”
Permite-i din când în când, și ceva „inutil”, dar despre care știi că îi va face mare plăcere.
Crăciunul este un alt fel de a dărui. Obiectele pot aduce bucurie imediată, care începe să scadă la câteva ore sau zile de la momentul posesiei lor.
Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât scopurile vor fi mai puțin realiste. Merită însă să îi ajutăm și pe ei să dea sens obiectelor din jur? Și nu mă refer aici la a-i răpi copilului bucuria inocentă pentru un ursuleț de plus. Dacă îți dorești ca acea bucurie să dureze mai mult de câteva ore, e nevoie să investești cu sens acel obiect.
„Ursuletul acesta este special, el este un ursuleț foarte înțelept ce te poate învăța să vorbești într-o altă limbă. El vine tocmai din Anglia și știe să vorbească doar engleză.” Și astfel ursulețul va deveni un bun partener în a dezvolta jocul de rol și a unei limbi străine.
Să nu uităm care este diferența dintre consumatorism și viață cu sens!
Sunt adult, muncesc, mă restricționez, mă supun unor reguli și apoi mă recompensez cu o vacanță, un telefon, o mașină. Care este conexiunea dintre cele două categorii? Unde este scopul aici? Pentru ce muncesc și la ce mă va ajuta „jucăria” primită?
Acesta este modul îngust în care consumatorismul ne învață să privim lumea și fără să ne dăm seama transmitem asta copiilor odată cu obiectele inutile pe care le oferim. La polul opus, obiectele devin unelte în dezvoltarea sa, iar recompensa este dată de realizarea unor scopuri și de o imagine de sine mai bogată. Așadar, un moment de reflecție, pentru mari, și pentru mici.
Dăruiește copilului tău un părinte mai bun – varianta ta cea mai bună! Pe 16 și 17 martie 2019, Alfie Kohn se va afla pentru a patra oară în România pentru a susține o nouă serie de conferințe, în București și Cluj. Conferința ”De la pedepse si recompense la cooperare și colaborare” este organizată de TOTUL DESPRE MAME cu sprijinul Transylvania College și Asociația pentru Comunicare Nonviolentă. Detalii AICI.
