Cele mai mari frici ale copiilor. De ce se tem şi cum îi poţi ajuta

Alexandra Constantin
copil speriat
Cele mai mari frici ale copiilor. Frica de zgomotele puternice, de persoanele străine, de monştri sau de anumite obiecte sunt o parte naturală a copilăriei. Descoperă în rândurile de mai jos care sunt fricile copiilor şi ce poţi să faci pentru a-i ajuta să le depăşească.
Deşi este un lucru specific copiilor, temerile sunt un motiv de îngrijorare când ei devin tot mai stresaţi de lucrul/obiectul respectiv. Parte a dezvoltării normale, frica este semnul care arată că micuţul devine conştient de lumea din jurul lui şi că încearcă să o înţeleagă, potrivit www.parents.com. Vestea bună este că tu ca părinte îl poţi ajuta să scape treptat de astfel de temeri.

Fricile copiilor: primele frici ale bebeluşului

Zgomotele puternice şi căzăturile sunt principalii factori de care se tem bebeluşii. „Creierul bebeluşului şi nervii se dezvoltă destul de rapid în primii doi ani de viaţă. În schimb, ei se nasc cu sistemul nevos destul de imatur, iar acest lucru înseamnă că nu pot interpreta sau manipula anumite intrări senzoriale, precum zgomotele puternice sau senzaţia de cădere. Plimbatul copilului de la o rudă la alta nu o să-l deranjeze la fel de mult ca atunci când îl pui jos repede şi faci un zgomot puternic”, explică Ari Brown, medic şi autor al volumului „Baby 411”. Pe măsură ce sistemul nervos se dezvoltă şi copilul devine tot mai conştient de lucrurile din jurul lui şi apar alte temeri. Mai exact, în jurul vârstei de 8-10 luni micuţul poate să se teamă de obiectele din jur. „Acum copilul ştie că lucrul/persoana este în jurul lui şi îl deranjează când el dispare. De aici şi plânsul sau starea de agitaţie care apare când mama sau tatăl pleacă din încăpere”, adaugă medicul Brown.

Cele mai mari frici ale copiilor. Anxietatea de separare

anxietatea-de-separare-la-copii-totul-despre-mame

O altă temere des întâlnită în primii ani de viaţă este anxietatea de separare, stare care apare atunci când unul dintre părinţi pleacă de lângă copil. „Poate să pară ciudat, dar acesta este de fapt un semn bun. Arată că micuţul începe să facă diferenţa între cei din familie şi persoanele străine”, spune Mona Delahooke, psiholog în Pasadena, SUA. Deşi anxietatea de separare este o parte normală a dezvoltării, pentru părinţi este un aspect frustrant. Îl poţi ajuta însă să treacă mai uşor peste această frică. Poţi începe să joci cu el jocuri de tip cucu-bau, mai ales că aşa el poate să înţeleagă că eşti lângă el, deşi nu-ţi poate vedea faţa. De ajutor este să părăseşti încăperea în care este copilul, apoi să te întorci după un minut. Urmează să-l laşi cu bona şi îţi este teamă de reacţia lui? Nu încerca să pleci şi să-l laşi cu ea din prima. Întâi lasă-l cu soţul, apoi cu unul dintre bunici, ulterior cu o rudă apropiată, după care cu bona aleasă. De asemenea, la început poţi să pleci pentru un interval mai scurt de timp, iar apoi acesta să crească treptat.

Fricile copiilor: de întuneric, de animale sau de zgomote

Anxietatea de separare

Vârsta de 1 an nu e doar una în care micuţul tău va face primii paşi, ci şi una în care doreşte să devină tot mai independent şi să controleze lucrurile din jurul lui. Iar asta înseamnă că lucrurile pe care nu le poate controla îl sperie, indiferent că este vorba de animale de pluş care sar, de tunete sau de zgomotele puternice.

Cele mai mari frici ale copiilor. Frica de animale

animale-de-companie-totul-despre-mame

Ai observat că micuţului îi este teamă de animale? Îl poţi ajuta să treacă mai uşor peste această frică dacă îi arăţi cărţi cu animale şi îi povesteşti despre ele. Important este ca el să simtă că deţine controlul, aşa că lasă-l să exploreze lumea cea nouă. „Cu cât le dai mai multă putere, cu atât o să capete mai multă încredere. Dar în tot acest demers nu trebuie să uiţi să-i respecţi sentimentele. Explică-i că este bine să aibă astfel de stări, că şi tu ca părinte le ai, dar că îl vei ajuta să le depăşească”, spune Robert Sears, medic şi autor al cărţii „The Baby Book”.

Cele mai mari frici ale copiilor: lucruri ce pot să apară noaptea

pavorul nocturn la copii

În jurul vârstei de 2 ani imaginaţia copilul devine tot mai complexă, de aceea el poate să-şi imagineze lucrurile pe care nu le vede. „Deseori ai de-a face în jurul vârstei de 2 ani cu un alt copil. Acum nu mai stă o clipă locului când e ora de somn, deşi până acum adormea rapid şi fără probleme. De asemenea, dese pot să fie şi situaţiile când copilul se trezeşte des noaptea şi vine în camera părinţilor spunând că îi este frică de diferite lucruri/obiecte”, spune medicul Sears. Nu ezita să-l întrebi pe copil de ce îi este frică, dar şi cum îl poţi ajuta să depăşească aceste temeri. De ajutor sunt rutinele de seara care să-l calmeze pe copil.

Recunoaşterea şi acceptarea fricii

Cosmaruri copii | Totul despre mame

Foloseşte imaginaţia copilului în avantajul său şi întreabă-l cum crede că-l poţi ajuta să treacă peste aceste temeri. Încearcă să formaţi împreună ritualuri care să-i arate că este în siguranţă şi că eşti lângă el. Îi este frică de întuneric şi de monstrul din dulap? Atunci arată-i că verifici fiecare colţ din cameră seara, înainte de culcare. Şi nu uita că fricile copilului sunt doar o etapă. „Fiecare pas pe care copilul îl face pentru a scăpa de aceste temeri îl ajută să fie mai încrezător, mai curajos”, explică medicul Brown.

Cele mai mari frici ale copiilor: cum faci diferenţa între frică şi fobie

cosmarurile

Specialiştii susţin că fricile sunt o parte normală a copilăriei şi că ele nu se transformă în fobii. Fobiile care apar în copilărie sunt extrem de rare, iar asta deoarece fobia în sine este considerată o frică iraţională. Bine de ştiut este că temerile ce pot să fie catalogate ca fobii la adulţi, nu sunt considerate fobii la copii. „Părinţii îi pot ajuta pe copii să interacţioneze treptat şi uşor cu lucrul/obiectul de care se tem. Respectă-i frica, ajută să o înţeleagă şi să o depăşească, aşa îl poţi ajuta ca părinte”, spune doctorul Brown.

 

Te-ar mai putea interesa