Pe măsură ce copiii noștri se apropie de vârsta adolescenței, ajungem să ne întrebăm de ce fumează adolescenții, de ce beau, de ce sunt teribiliști și, mai ales, de ce nu se mai înțeleg cu părinții și se pun deseori în pericol. Vârsta aceasta este dificilă atât pentru copii, cât și pentru părinții lor, care simt că plutesc pe nisipuri mișcătoare: relația părinte- copil pare că se deteriorează, iar adultul se simte lipsit de răspunsuri și de metode eficiente de comunicare.
Conform Centrului Național pentru Renunțare la Fumat, mai mult de o treime dintre adolescenții români au încercat cel puțin o dată să fumeze. Studiul Global Youth Tobacco Survey 2017 atrage un semnal mare de alarmă. În România, copiii cu vârsta de 12-14 ani fumează țigări în mod curent, adică au fumat în ultimele 30 de zile.
Psihoterapeutul Corina Dobre explică de ce vârsta adolescenței este atât de complicată:
”În anii de adolescență, cortexul prefrontal (locul din creier unde luăm decizii și facem judecăți) este încă în construcție, insuficient dezvoltat, în consecință, adolescenții sunt predispuși la comportamente riscante, la acțiuni impulsive care le oferă satisfacție rapidă, fără să evalueze corect pericolele. Secreția crescută de dopamină îi determină să fie atrași de aventură și de senzațional. Deși în situații normale deciziile pe care le iau sunt înțelepte și echilibrate, în contexte emoționale, ca urmare a secreției crescute de dopamină și a insuficientei maturări a cortexului prefrontal, capacitatea lor de control al impulsurilor este diminuată considerabil în comparație cu cea a copiilor sau a adulților. Contexte emoționale sunt momentele de excitație intensă sau atunci când sunt împreună cu prietenii sau amicii”.
Recompensele sociale- unul dintre răspunsurile la întrebarea ”De ce fumează adolescenții?”
Vârsta adolescenței este, de asemenea, vârsta la care tinerii caută recompensele sociale, iar acestea vin din partea grupului de prieteni. Aceștia, la rândul lor, admiră comportamentele riscante (consumul de tutun, alcool sau diverse substanțe, gesturile teribiliste). Psihoterapeutul Diana Stănculeanu spune că există o serie de factori de risc de ordin personal, familial sau social, care predispun la consum şi chiar la abuz şi dependenţă.
”Un adolescent cu un temperament dezinhibat, dornic să exploreze şi să experimenteze senzaţii noi, va avea un risc sporit de consum, mai ales că mulţi dintre adolescenţii care au astfel de trăsături temperamentale sunt rebeli, au comportamente de opoziţionism faţă de părinţi şi aderenţă mare la gaşcă”.
Care sunt tinerii vulnerabili?
Deși suntem tentați, ca părinți, să dăm vina pe anturaj, și familia are un rol important în deciziile adolescentului. ”Climatul familial conflictual sau abuziv generează un nivel crescut de stres, căruia, de multe ori, copiii nu ştiu să îi facă faţă decât prin apelul la alcool, tutun sau droguri. Dincolo de asta, se întâmplă foarte frecvent ca, în astfel de medii familiale, unul dintre părinţi, cel puţin, să aibă comportament de consum”, precizează Diana Stănculeanu.
Psihoterapeutul mai spune că, în fața tentațiilor, cei mai vulnerabili sunt tinerii cu stimă de sine scăzută. ”Un copil care nu se valorizează şi nu se respectă va fi vulnerabil în preajma altor prieteni încrezători în sine, cu abilităţi sociale folosite pentru a convinge şi a manipula. Un astfel de adolescent va ceda mai uşor în faţa presiunii exercitate de un grup în care consumul de substanţe este nu doar tolerat, ci şi încurajat”.
Dependența este mai grea pentru fumătorii care au acest viciu din adolescență
- Ce se întâmplă dacă fumezi din copilărie
- Adolescenții și dependențele
- Testul care arată dacă un adolescent va deveni fumător
- Cum îi pot ajuta părinții pe adolescenți să facă față tentațiilor
