Poezii pentru serbare. O colecție pentru momentele importante din viața copilului tău

Georgiana Mihalcea, redactor
poezii pentru serbare
Poezii pentru serbare- o cilecție pentru ocazii speciale.

    Poezii pentru serbare. Sosirea iernii, Crăciunul, vacanța de vară, terminarea clasei a patra sau a grupei mari sunt fiecare în parte un prilej de bucurie și de spectacol pentru cei mici. Cu gândul la ei am alcătuit o colecție de versuri pentru mai multe tipuri de serbări.

    Serbările sunt momente importante din viața copilului tău. Sunt clipe în care toți ochii din public sunt ațintiți asupra sa, în care o mică stea se poate naște. Încurajează-l încă de la grupa mică să-și învingă emoțiile, să recite cum poate mai bine, să între în rolul personajului și mai ales să se bucure de aplauze.

    Poezii pentru serbare. Sosirea iernii

    Prezentatorul 1:
    Suntem adunaţi aici
    O mulţime de pitici
    Şi cei mari şi cei mai mici
    Să cântăm şi să jucăm

    Pe toţi să vă bucurăm
    Că-i seara de Ajun
    Şi aşteptăm pe Moş Crăciun.

    Prezentatorul 2:
    Poezii am învăţat
    Şi sub bradu-mpodobit
    Noi frumos le-om recita.

    Şi apoi dansuri veţi vedea
    Mai avem şi alte surprize
    Vă lăsăm să le aflaţi
    Sus cortina!
    Deci fiţi gata să ne aplaudaţi!

    Copil 1:
    Norii au căciuli pe frunţi
    Au adus iarna din munţi
    Ea coboară de pe creste
    Frumoasă ca o poveste.

    Copil 2:
    Mai întâi a pus pe stradă
    Un covor alb de zăpadă
    Dalbe flori a pus pe ramuri
    A pictat steluţe-n geamuri   .

    Copil 3:
    A-nceput să cearnă
    Friguroasa iarnă;
    Hai, draguţă, cerne
    Fulgi de nea aşterne,

    Copil 4:
    Pune flori pe geamuri
    Chiciură pe ramuri
    Şi mai fă-mi draguţă
    Drum de saniuţă.

    Copil 5:
    Cu copiii darnică,
    Iarna-i foarte harnică
    Punţi aşează de cristal
    Peste râu din mal in mal.

    Copil 6:
    Căci copiii tare-i plac
    Patinoar face din lac
    Şi le-așterne derdeluş
    Loc de joc la săniuş.

    Iarna

    Iarna sunt şi am venit
    Cu steluţe-n frunte
    Zăpada am presărat
    Sus în vârf de munte.

    Gerul rece a sosit
    Ce plăcut e afara!
    Am adus aici la voi
    Fulgi de nea pufoşi şi moi
    Fulgi de nea, veniţi aici
    Bucuraţi-i pe cei mici!

    Fulg 1:
    Noi suntem fulgişori de nea
    Şi-am venit cu mama iarnă
    Şi chiar dacă, vrei nu vrei,
    Tot ne –aduce dumneaei
    Ne dă voie sa zburăm,

    Fulg 2:
    Toata iarna să dansăm
    Mama iarna ne-a trezit
    Din ţăriile albastre
    Şi-acum ,iată-ne-am sosit
    Pe meleagurile voastre.

    Fulg 3:
    Am sosit în haina albă
    Ţurţuri stau la streşini salbă
    Se pornesc copii acuş
    Veseli toţi la derdeluş.

    Fulg 4:
    Şi când fulgii-ncep să cearnă
    Aranjaţi pomul de iarnă.
    Bate vântul nu vă pasă
    Că e cald la voi în casă.

    Fulg 5:
    Iarna cea geroasă
    A sosit acum
    Bulgări de zăpadă
    Îşi fac loc pe drum.

    Fulg 6:
    Veselia-i mare
    Pentru noi cei mici
    Că-alergăm pe stradă
    Ca nişte voinici.

    Fulg 7:
    Iarnă mult frumoasă
    La noi să mai vii
    Că tu întotdeauna
    Ne-aduci bucurii.

    Fulg 8:
    Din văzduh o sită cerne
    Fulgii cad tot în cascadă
    Neaua alba –ncet se-aşterne
    Toți doreau de mult s-o vadă.

    Fulg 9:
    Mii de stele, mititele
    Lucitoare, argintii
    Se aştern încet, în şoapte
    Pe întinsele câmpii.

    Fulg 10:
    Pe obraz ,pe nas, pe umăr
    Tot cad fulgii fără număr
    S-a oprit în palmă unul
    Repede, repede închid pumnul

    Deschid pumnul, unde-i fulgul?
    S-a topit în palma mea
    Ca o lacrima de nea.

    Fulg 11:
    Alba zăpadă cu fulgi uşori
    Din înălţime tu te cobori
    Totul acoperi cu haina ta.

    Copil 7:
    Uraaa!Ninge ca-n poveste
    Timpul e de săniuş
    Hai copiii ca şi altă dată
    S-a făcut alunecuş

    Copil 8:
    Scoate-ţi săniile afară
    Lăsaţi alte jucării
    Dealul vă aşteaptă jocul
    Nu veţi fi mereu copii!

    Copil 9:
    De pe coastă vin ţipând
    Mulţi copii cu multe sănii
    Şi se-mping şi fac mătănii
    Vrând nevrând.

    Copil 10:
    Neaua peste tot s-a pus
    A venit iarna,draguţa
    Hai copii pe deal în sus
    Să ne dăm cu saniuţa.

    Poezii pentru serbare. Crăciunul- bucuria copiilor

    Suntem adunaţi, aici,
    O mulţime de pitici,
    Să urăm, să colindăm,
    Pe toţi să vă bucurăm
    Ca s-avem cu toţi folos
    De naşterea Lui Hristos.

    Ciucur verde, de mătasă
    Primeşte-ne, gazdă-n casă
    C-afară plouă şi varsă.

    Dacă gazdă nu ne crezi
    Ieşi afară de ne vezi!?
    Primiți cu colinda?

    Moş Crăciun, Moş Crăciun

    Sfântul nostru drag şi bun.
    Te-aşteptăm în astă seară
    Să ne baţi în geamuri, iară.

    Cântând slavă şi mărire
    Lui Iisus, te-om aştepta
    Moş Crăciune, Moş Crăciune,
    Dragă ni-i venirea ta!

    Moşule, bine-ai venit!               
    Că ţi-e frig, de mult o ştim
    Însă iată-am pregătit
    Cât mai cald să te primim!

    Iar de se va întâmpla
    Poezia s-o uităm,
    Îţi promitem: când mai vii
    N-o să ne mai încurcăm.

    Se apropie Crăciunul

    S-apropie Crăciunul,
    Vin să te rogi cu mine
    Iisus se naşte astăzi
    Copile, pentru tine.

    S-apropie Crăciunul
    Cu bradu-mpodobit
    Iisus ne cere-n taină
    Să-ngenunchem smerit.

    S-apropie Crăciunul
    Vin să te rogi duios
    Să creşti curat, copile,
    Ca bradul de frumos!

    Afară ninge liniştit

    Afară ninge liniştit
    Şi-n casă arde focul                          
    Iar noi, pe lângă mama stând
    Demult uitarăm jocul.

    E noapte. Patul e făcut
    Dar cine să se culce?
    Când mama spune de Iisus,
    Cu glasul ei cel dulce.

    Cum S-a născut Iisus în frig
    În ieslea cea săracă
    Cum boii peste El suflă
     Căldură ca să-I facă.

    Cum au venit la ieslea Lui
    Păstorii de la stână
    Iar îngerii din cer cântau
    Cu flori de măr în mână.

    CITEȘTE ȘI: Poezii scurte de Crăciun, de învățat până-n Ajun

    Copilule cu ochi senini,

    Tu vii din nou printre străini
    În peşteră, pe paie reci
    Tu capul iarăşi Ţi-l apleci
    Dar astăzi Magii nu mai vin
    Şi nici păstori să-ţi cânte lin

    Copilule cu ochi senini,
    Tu vii străin printre străini.
    Tu ştii că cei ce-Ţi cântă azi
    Lovi-vor mâine-al tău obraz?

    De-aceea Tu, Copil preablând,
    Te uiţi la ei mereu plângând.
    Copil cu suflet plin de dor
    Îndurerat de mila lor

    În iesle rece-ai fost culcat
    Şi nimeni nu Te-a legănat.
    La-ai Tăi, Iisus au venit
    Ei, neştiind, te-au răstignit.
    Şi plângi mereu de mila lor,

    Copil cu suflet plin de dor.
    Copil iubit, copil sărman,
    Tu vii în fiecare an
    Cu bine răul să-l plăteşti
    Să rabzi, să ierţi şi să iubeşti.

    Să-mparţi a Tale mângâieri
    În suferinţe şi dureri,
    Să mori pe cruce între hoţi,
    Copilule, lovit de toţi.

    Copilule, iubit Copil,
    Curat ca luna lui april,
    De mii de ani Tu îţi petreci
     La uşa inimilor reci.

    În  seara sfântă, de Crăciun

    În  seara sfântă, de Crăciun
    Pe drumul nins de lună
    Trei Magi, călări, cu suflet bun,
    Aleargă împreună.

    De unde vin, cum se numesc,
    Ce doruri îi frământă?
    Spre-o iesle ei călătoresc
    Şi cerurile cântă.
    Şi cântă-n inimile lor
    Aprinse, bucuria
     Azi S-a născut un Salvator,
    S-a născut Mesia.

    Iar acum, în încheiere
    Vă spunem „La revedere!”
    Noi vă urăm să trăiţi
    Întru mulţi ani fericiţi!

    Poezii pentru serbare – la finalul clasei a patra

    Fiecare strofă poate fi atribuită câte unui copil.

    Dragi  părinți, dragi  surioare
    Bunici  și  învațătoare
    Iată ca  noi,  clasa  a-IV-a,
    Azi  dăm  ultima  serbare.

    Patru  ani  la  rând  împreună am  învățat
    Patru  ani  la  rand  impreuna ne-am  jucat
    Și  chiar  dacă  uneori  ne-am  certat
    Multe, multe-am  învățat.

    Anii trec în zbor ca vântul
    Şi cât nu te duce gândul
    Într-a patra am ajuns
    Şi-avem multe-acum de spus.

    Suntem mari, vedeţi prea bine
    Nu ne facem de ruşine.
    Matematica o ştim,
    Ştim să scriem, să citim.

    Stai cu lauda încet
    Că eu nu-s aşa discret
    Şi-am să povestesc îndată,
    Să audă lumea toată
    Cum învăţam uneori,
    Când suntem nepăsători.

    Zice doamna-nvăţătoare:
    „Mâine o să daţi lucrare
    Deci începeţi să-nvăţaţi,
    Lecţiile le repetaţi”.

    „Pune mâna şi învaţă
    Dacă vrei s-ajungi în viaţa.”
    Spune tata-nfuriat,
    Când mă vede tolănită,

    Jumătate adormită,
    Urmărind televizorul,
    Butonând calculatorul.
    Să învăţ mie nu-mi place,
    Ia lăsaţi-mă în pace!

    Şi la şcoală…la lucrare
    Matematica se pare
    Că ne-a pus la grea-ncercare
    Cu probleme complicate

    Uneori nerezolvate.
    Ascultaţi o întrebare
    De la ultima lucrare:
    Ce este dreptunghiul, oare?

    Nici măcar creionu-n mână
    Cum se ţine nu ştiam.
    Cum să-nveţi atâtea semne?
    Cum să-nveţi ca să citeşti?
    Şi să scrii, să socoteşti!

    Încă de la început,
    Liniuţe am făcut,
    Bastonaşe aplecate,
    Noduleţe ne-nnodate,
    Cifre uneori greşite,
    Litere îngrămădite,
    Până când am învăţat
    Scrisul ordonat.

    CITEȘTE ȘI: Poezii vesele pentru copii. Educație în versuri cu zâmbetul pe buze

    Am tot scris, am exersat
    Şi bine, şi apăsat,
    Uneori chiar si pătat.

    Voi nu ştiţi, n-aveţi habar,
    Tare-i greu să fii şcolar!
    Şi vă dau cuvântul meu,
    Că elev în clasa-ntâi,
    Este-n lume cel mai greu!

    Dar nu şcoala mă apasă,
    Ci profesorii de-acasă,
    Că-mi pândesc orice mişcare
    Mama, tata, mama-mare,
    Tanti Puşa, unchiul Gică,
    Nenea Tache şi-o pisică!

    Mama-mi spune să mănânc,
    Tata-mi strigă să mă culc,
    Tanti Puşa să citesc,
    Unchiul Gică să mai cresc.
    „Fără FB să nu vii!

    Primu-n clasă vreau să fii!
    Toată ziua să înveţi,
    Să nu scoţi nasul din cărţi!
    Fii atent la traversare!
    Ai luat punga cu mâncare?”

    Poezii pentru serbare: versuri pentru viitorii elevi de gimnaziu

    Să nu fugi! Să fii atent!
    Iar pe hol să mergi încet!
    Vezi să nu mai scrii cu pete!
    Să nu rupi foi din caiete!

    Eşti mare, să cumperi pâine,
    Să te scoli devreme mâine,
    Poezia să o-nveţi,
    Şi pe X să-l mai repeţi!

    Ştiu: ce spun toţi e bine,
    Dar uitaţi-vă la mine!
    Sunt eu mare, dar nu prea,
    Şi-mi mai place-a mă juca!
    Am crescut, dar tot sunt mic,
    Nu mă credeţi un voinic!

    Plâng caietele-n ghiozdane,
    Că s-au subţiat cam tare,
    C-am rupt foi de avioane.
    Ce să fac, aşa sunt eu;
    Of, să fii şcolar e greu!

    Ştim acum de ce e soare,
    De ce creşte iarba mare,
    De ce-i noapte,
    De ce-s nori,
    De ce-i ger, de ce sunt flori,
    Ştim acum, deci, cum s-ar spune,
    Rostul lucrurilor bune,
    Ştim tot ce-i frumos pe lume.

    Pentru-o cretă şi-un burete
    Să te cerţi nu e frumos,
    Nu striga în gura mare
    Ci explică cu răbdare!
    Cu cei mari sau cei de-o şchioapă

    Fii la fel, cuviincios!
    Lasă fetele să treacă,
    Gestul sigur o să-ţi placă.
    (Toţi) Fii politicos!

    Orişiunde-ai fi, vezi bine,
    Vorba bună-i de folos.
    Nu uita: stimând pe alţii,
    Te vei stima şi pe tine,

    În tot locul şi-n tot timpul
    Să te porţi cât mai frumos!
    Şi în vorbă şi în faptă
    Pune judecată dreaptă,
    (Toţi) Fii mereu politicos!

    Politeţea-i o purtare
    Ce se-nvaţă cu răbdare,
    Ea de-o vorbă veche ţine:
    Tot ce ţie nu îţi place
    Nici tu altuia nu-i face.

    Ce mai, n-ai ce să mai zici
    De-astăzi nu mai sunt un pici!
    Pe părinţi nu-i plictisesc,
    Seara, singur îmi citesc.

    CITEȘTE ȘI: Poezii de 1 iunie potrivite atât la grădiniță, cât și în clasele primare

    Merg acasă frumuşel,
    Nu mă sperii de-un căţel.
    Am prieteni mari şi mici.
    Ce mai, nu mai sunt un pici!
    Dar, când mama-i lângă mine,
    Mă fac mic şi-mi este bine.

    Adio , clase primare               
    Azi am terminat cu voi                       
    De-acum eu voi fi tot mare   
    Voi rămâneți tot-napoi.

    Nu mă bucur că de-acuma
    Nu voi mai veni pe-aici
    Dar va las ca amintire
    Anișorii mei cei mici.

    Amintirile de-o şchioapă
    Iată că au luat sfârşit!
    Şi aşa, povestea noastră
    Poate nu v-a plictisit!

    Ne făcurăm datoria
    Şi ne despărţim aici,
    Căci ne-om întâlni prin vreme
    Noi…părinţi,
    Şi voi…bunici…

    Poezii pentru serbare – Sfârșitul grupei mari

    Poezie de deschidere

    Onorată adunare,
    De la mic si pân` la mare
    Ați fost astăzi invitați

    Să priviți și s-ascultați,
    Cel mai minunat spectacol
    Un adevarat miracol.

    Azi e mare sărbătoare
    Şi-ati venit la o serbare,
    Şi părinţi dar şi bunici,
    Prieteni mari, dar si mai mici.

    Vă rugam să ne ascultaţi
    Şi aminte să luaţi.

    Ultima serbare

    Ştiţi azi gupa mare
    Va da ultima serbare
    Noi cu toţi ne-am făcut mari
    Şi-n curând vom fi şcolari

    Trec primii ani din viaţa noastră,
    Ca florile de primăvară..
    Ne despărţim de grădiniţă,
    Păşim în clasa pregătitoare primară

    Când eram grupa mică

    Când am venit la grupa mică,
    Eram fricos şi tot plângeam
    De orice mi-era frică,
    Pe mama într-una o strigam.
    Doamna  educatoare m-a luat în braţe surâzând,
    Nu plânge de-acum eşti mare!

    Şi am uitat ca să mai plâng.
    Viaţa noastră-i viaţă plină
    De cântece şi bucurii
    Am crescut ca-ntr-o grădină,
    Unde florile sunt mii.

    Am cântat ,am colorat,
    Poezii am învăţat
    Şi bine am mai dansat.
    Educatoarei mele
    Azi vreau sa-i mulţumesc
    Garoafe şi lalele
    Cu drag să-i  dăruiesc.

    La grădi am învățat de toate

    Era o zi cu soare plină
    Cu cântec, veselie, flori.
    Veneam cu mamele de mână
    Grăbiţi, voioşi, nerăbdători.

    Intram cu teamă şi sfială
    Nu ne gândeam încă la şcoală
    Şi mi-a plăcut să-nvăţ de toate,
    Am mai greşit, tot ce se poate,

    Am plans un pic, dar eram mică!
    Şi de mâncare mi-era frică!
    Dar pe măsură ce-am crescut,
    Am învăţat şi eu s-ascult,

    Şi cunoştinţe-am adunat,
    Şi despre toate-am învăţat.
    Iar eu la şcoală aş putea
    Să fiu chiar prima ,dac-aş vrea!

    CITEȘTE ȘI: Poezii pentru grupa mare. Rămâi cu bine grădiniță!

    Doamna educatoare m-a făcut mare

    Prima zi de grădiniţă-mi vine-n minte,
    Au trecut de-atunci trei, ani,
    Eu eram fetiţa cea cuminte,
    Și mă ţineam de mama cu putere, nu voiam să mă despart de ea,
    Grădiniţa cu ferestre multe şi cu gard de fier mă speria.

    A ieşit în prag educatoarea şi mi-a spus cu glas surâzător:
    -Hai, fetiţo, să intrăm în sală!
     M-am desprins de mama-ncetişor
    Şi-am urmat-o ca pe o zână bună.

    Datorită ei mai înţeleaptă sunt acum, ştiu să recit,
    Să povestesc frumos şi ştiu oriunde cum să mă comport.
    La tine, suflet blând, vin astăzi cu o floare,
    Aceea ce mi-aţi fost prima educatoare.

    Ştiu că din partea mea, prea multe aţi răbdat,
    Că nu puteam să scriu un semn cât mai rotat,
    Că până-n grupa mare, greşeam cu număratul
    Şi nu înţelegeam nicicum ce-nseamnă cifra patru.

    Dar am crescut şi multe-am învăţat,
    Vă mulţumesc din suflet de bunul vostru sfat!

    Altă poezie de deschidere

    Dragi tătici, scumpe mămici,
    Bunicuţe sau bunici,
    Ce v-aţi adunat aici;
    Spectatori şi spectatoare
    Doamnelor educatoare
    Astăzi vom da o serbare,

    Căci e mare sărbătoare.
    Sosind clipa aşteptată ,
    Serbarea a început -iată!

    Vă rugăm să fiţi atenţi,
    S-ascultaţi şi, mai ales,
    S-aplaudaţi cât mai des .

    Uite însă ne-am grăbit
    Şi nu am spus „Bun venit!”
    Aşadar, la fiecare,
    Un bun venit la serbare!

    Chipul cifrelor

    1 parcă e un băţ
    Şugubăţ.
    Poartă chipiul tras,
    Cu cozorocul pe nas.

    2 se-ndoaie uşor
    Pe picior,
    Gâtul, vezi, e cam aşa
    Cum îl are lebăda.

    3 a fost un ineluş
    Pe deget învartecuş.
    Meşterul l-a rupt în două
    Să-i dea folosinţă nouă.

    4 scaun ar părea.
    Cu spătarul în podea
    Şi picioarele în sus.
    Cine oare-aşa l-a pus?

    5 se pare că mă-nşel,
    E o seceră de-oţel.
    Dar, deşi unealta-i nouă,
    Coada ei e frantă-n două.

    6 e un melc rotit
    În casuţa răsucit.
    Parcă-ar vrea să se răstoarne
    Şi să scoat-n grabă coarne.

    7 parc-ar fi o coasă.
    Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
    Are coadă lungă,
    Să-i ajungă.

    8 e-aşa ca un colac
    Cu miere, cu mac.
    Nu-l mancaţi,
    Că vă-nşelaţi.

    9 un carlig să fie?
    Cine ştie?
    Este greu de-asemuit.
    Dar e nouă, negreşit.

    10 vă trimite vestea
    Că s-a încheiat povestea
    Şi-a semnat, precum îmi pare:
    Un băţ c-un covrig la spinare.

    CITEȘTE ȘI: Poezii pentru grădiniță. 10 dintre cele mai frumoase

    Poezii pentru serbare: Sunt un mic ecologist

    Spuneti, copii, de ce oare
    Are nevoie o floare
    Ca sa crească să –nflorească
    Privirea să –nveselească?

     De ce are nevoie o floare?
    Și de aer si de soare,
    De apa și de răcoare
    Și de copii harnici care

    S-o ude când e mult soare.
    Dacă ești copil cuminte
    Sfatul meu să îl ții minte,

    Când ajuți părinții tăi
    Și duci coșul la gunoi,
    Pune-l în container bine
    Să facă și alții ca tine.

    Căci nu e deloc frumos
    Nu pune gunoiul jos!
    Când mergi singur la plimbare
    Și mănânci napolitane,
    Eu de-acum te rog frumos
    Să pui ambalaju-n coș!

    Abia aștept să merg la școală!                                     

    Am şase ani, la toamnă-s şcolăriţă.
    Doamne, cât sunt de emoţionată!
    Mi-a spus bunica ieri că o fetiţă
    Trebuie să fie foarte ordonată.
    Abia aştept să am cărţile mele,

    Să stăpânesc ascunsa lor comoară,
    Să mă descurc în situaţii grele
    Şi să mă-ntorc cu premiul întâi la vară.

    Eu nu citesc şi nici nu ştiu să scriu,
    Dar de mă uit la poze povestesc
    Şi-aştept cu nerăbdare, mai târziu,
    Să-nvăţ să scriu şi-o carte să citesc.

    Din grădiniţă multe, multe ştiu,
    Dar astăzi mi se pare prea puţin.
    Abia aştept să fim şcolari, s-avem ghiozdane fiecare,
    Să scriu frumos, curat şi să citesc, acesta-i lucru mare.

    Voi fi o școlăriță

    Când treceam pe lânga școală
    Mama deseori spunea
    – Ai să-nveți și tu aicea
    Într-o zi fetița mea.

    – Când? o întrebam pe mama
     Curioasă foarte tare.
    Ea mă mângâia spunandu-mi :
    – Într-o zi, cand vei fi mare.

     Cu păpuși, cu joacă,
    Timpul a trecut grăbit.
    În sfârșit pot spune astăzi:
    – Școală, bine te-am găsit!

    Poem pentru părinți

    Dragi părinţi, voi cu iubire de-a noastră creştere-ngrijiţi
    Şi pentru-a noastră fericire, tot ce-aveţi, cu drag jertfiţi.
    Vă trudiţi şi zi şi noapte, pentru noi tot alergaţi
    Şi prin sfaturi şi prin fapte drumul bun să ne-arătaţi. 

    Azi suntem mici, n-avem putere efortul să vi-l răsplătim,            
    Dar spre a voastră mângâiere, venim azi şi vă mulţumim!
    Vă dorim multă sănătate, alături să ne fiţi mereu,
    La şcoala care ne aşteaptă, cu voi n-o să ne fie greu.

     Eu voi fi școlar

    Eu voi fi mâine şcolar,
    Cu ghiozdan şi-abecedar
    Şi-o să-nvăţ ca să citesc,
    Să scriu şi să socotesc.

    Grădiniţă-acum te las,
    M-am făcut mai mare
    Acum îţi zic bun rămas
    Copii, salutare!    

    Poezii pentru serbare: Rămas bun, grădiniță!

    Bun rămas, grădiniţă
    Dragi educatoare
    De plecare s-a gătit
    Grupa cea mai mare.

    Dulăpioare, jucării
    Cuburi, plastilină,
    Le lăsăm altor copii
    Grupei ce-o sa vină

    Deci plecăm. Am împlinit
    Şase ani cu soare
    Bun rămas vă spun acum
    Dragi educatoare.

    Adio, grădiniță!

    Adio, grădiniţa mea cea dragă
    Sosit-a ziua despărţirii
    Te vom purta în gând o viaţă-ntreagă
    Ca pe-un album frumos de amintiri

    Rămas bun, vouă, măsuţe mititele
    Vouă, scăunele dragi şi jucării
    Aici rămân atâtea părticele
    Din gingăşia noastră de copii.

    Minunată grădiniţă
    Acum te privim de la portiţă
    Şi-ţi strigăm cu toţi în glas
    „Grădiniţă, bun rămas!”

    Vine vara!


    Vine vara! Prin urmare
    Pe aripi de porumbei,
    Vine pentru fiecare,
    Şi vacanţa, darul ei.

    Celor din clasa pregătitoare
    Ştiţi voi ce le-aduce-n dar?
    Ultima vacanţă mare
    Înainte de-a fi şcolari.

    Bine-i în vacanţa mare!
    Soare, jocuri, bucurii,
    Şi la munte, şi la mare
    Ce frumos va fi, copii!

    CITEȘTE ȘI: Poezii pentru copii mici, o colecție cu cele mai frumoase

    A venit vacanța!

    A venit vacanța!
    Drumul e deschis
    Hai copii la munte pe cărări de vis
    Să păstram în suflet, mireasma de flori.
    Și să stăm o clipa cu capul în nori.

    Cuvânt de încheiere

    Şi acum, la încheiere, dacă v-a făcut plăcere,
    Noi, cu inima curată, vă dansăm încă o dată.
    Anii cei din grădiniţă au fost ca un vis,
    Şi inima şi ochii şi mintea ne-aţi deschis.
    Vă mulţumim încă o dată, iubite educatoare,
    Cu toţii laolaltă să-ncepem petrecerea mare!

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa