Poezii de iarnă pentru copii de 4-5 ani. Versuri frumoase, ușor de reținut

Anca Lupescu
Copil citind dintr-o carte
Copiilor le place să asculte poezii, iar unii le și învață cu plăcere. FOTO: Shutterstock

Iarna este sezonul în care petrecem mai mult timp cu familia, iar poeziile sunt un mod minunat de a transforma magia acestui anotimp într-o activitate educativă și distractivă pentru cei mici. Aceste poezii de iarnă pentru copii de 4-5 ani sunt ideale ca micuții să își dezvolte vocabularul și imaginația.

Cele mai frumoase poezii de iarnă pentru copii de 4-5 ani 

Ce poate fi mai frumos decât să îți petreci serile de iarnă citindu-i copilului poezii tematice și ajutându-l să le învețe? Procesul în sine este o activitate care se va transforma într-o amintire prețioasă pentru copilul tău.

Elena Farago – Vine, vine iarăşi iarna

Vine, vine iarăşi iarna
Ninge-afară, ninge.
Mulţi copii afară sunt,
Laudă colinde.
Doar bunica stă în casă,
Spune o poveste.
Despre marele Iisus
Spune o poveste.

Brăduleț, brăduț drăguț

Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine,
Haide, hai în casa mea,
Unde-i cald și bine!

Pom de Anul Nou te fac.
O… ce bucurie!
Cu beteală am să te îmbrac
Și steluțe o mie.

Crăciunul copiilor, de Octavian Goga

Dragi copii din țara asta,
Vă mirați voi cum se poate,
Moș Crăciun, din cer de-acolo,
Să le știe toate, toate.

Uite cum: vă spune badea…
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastră ca să vadă…

Îngerii se uită-n casă
Văd și spun, iar Moșul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil și ce purtare…
Și de-acolo știe Moșul,
Că-i șiret el, lucru mare.

Uite, vine Moș Crăciun de Otilia Cazimir

Prin nămeți, în fapt de seară,
A plecat către oraș
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul crește…
Cu urechile ciulite
Iepurașul se grăbește.

Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moșul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:

– Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Și cu daruri proaspete.
Bucuroși de oaspete?

– Bucuroși, bucuroși,
Strigă glasuri de copii.
Moșule, de unde vii?

– Iaca, vin din moși-strămoși,
Încărcat cu jucării!

Noapte rece și albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaș,
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.

Noapte de iarnă – de Otilia Cazimir 

Luna plină-a răsărit
Sus pe deal s-a odihnit, 
Şi pe cerul ca oglinda 
A pornit-o cu colinda. 
Iar în calea ei senină, 
Câte-o stea se dă pe gheață 
Însemnând o dungă lină 
Şi subţire, ca o aţă 
De lumină. 
Ninse, dealurile dorm. 
Doar oraşul alb sub lună 
Geme, zbârnâie şi sună 
Ca un contrabas enorm.

Iarna- de Nicolae Labiș

Totu-i alb în jur cât vezi 
Noi podoabe pomii-ncarcă 
Şi vibrează sub zăpezi 
Satele-adormite parcă. 
Doamna Iarna-n goană trece 
În caleşti de vijelii – 
Se turtesc de gemul rece 
Nasuri cârne şi hazlii. 
Prin odăi miroase-a pâine, 
A fum cald şi amărui 
Zgreapţănă la uşă-un câine 
Să-şi primească partea lui … 
Tata iese să mai pună 
Apă şi nutreţ la vacă; 
Vine nins c-un fel de brumă 
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară 
Basme pline de urgie, 
Basme care te-nfioară 
Despre vremuri de-odinioară, 
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

Poezii de iarnă pentru copii la grădiniță  

Aceste poezii sunt perfecte pentru a fi învățate de copiii de grădiniță. Dacă cel mic are deja experiență cu memorarea poeziilor, se va descurca foarte bine cu aceste versuri, potrivite pentru iarnă.

Noapte de iarnă

Astăzi ziua-ntreagă
A tot nins și-a nins.
Parcă mai aproape
Casele s-au strâns.

A-nghețat de-acuma
Lacul cel verzui –
Luna patinează
Pe oglinda lui.

Dealul singuratic,
Deșteptat de ger,
Numără în șoaptă
Stelele din cer.

Iară pomii poartă
Albul iernii strai
Și visează dulce
Florile de mai…

Tablou de iarnă

Fulgi de cristal cern peste noi,
Alb este totul și totul ca-n ceață,
Vechi urme lăsate de ploi
Transformă totul în gheață.

Tot împrejur alb e și gri,
Copaci înlemniți în tabloul de iarnă,
Lungi cântece triste de “Cra”-n loc de “Cri”
Se-aud de departe ca un suflu în goarnă.

Brazi încărcați sub povara zăpezii,
Țurțuri sub streșini, înalte troieni,
Tăcerea se-așterne la plecarea amiezii –
Tabloul măreț al unei lungi ierni.

Omul de zăpadă din ogradă

Sprijinit într-un toiag
Stă-n ogradă un moșneag
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.

Ochii negri și lucioși
Sunt cărbuni din vatră scoși
Nu-i lipsește nici lulea
Parcă pufăie din ea.

Iar pe piept, perechi, perechi,
Are moșul nasturi vechi.
Și mai are un nas roș
Ca o creastă de cocos.

Iarna a venit în zori

Iarna a venit în zori
La fereastră mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zăpadă și polei.

Cât de veseli suntem noi
Că ne-aduce bulgări noi
Cu zăpadă ne jucăm
Și cu bulgări aruncăm.

Alte poezii scurte și frumoase pentru copii

Colinde, colinde – Mihai Eminescu 

Colinde, colinde, 
E vremea colindelor, 
Căci gheaţa se ‘ntinde 
Asemeni oglinzilor. 
Şi tremură brazii 
Mişcând ramurele, 
Căci noaptea de azi-i 
Când scântee stelele. 
Se bucur copiii, 
Copiii şi fetele, 
De dragul Mariei 
Îşi piaptănă pletele… 
De dragul Mariei 
Şi al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri 
O stea călătorului.

Fulgul de zăpadă

Pe obraz, pe nas, pe umăr, 
Tot cad fulgii fără număr 
S-a oprit în palma unul,
Iute, iute, închid pumnul
Desfac pumnul, 
Unde-i fulgul? 
Am în mână-un strop de rouă, 
Sau un bob de apă, plouă? 
S-a topit în mâna mea

Gerul 

Astă noapte gerul 
A bătut la geam. 
Cine să-l audă? 
Dacă eu dormeam. 
A căzut zăpadă și s-a luminat… 
Vai, ce flori frumoase 
Gerul a pictat!

Primii fulgi

Iarna scutură zăpadă 
Peste pomi, câmpii și case. 
Cad fulgi mari, cât porumbeii 
Și fulgi mici, cât ghioceii.

Ninge, ninge 

Ninge, ninge, ninge-ncetișor 
Cade, cade câte-un fulgușor. 
Hai copii la derdeluș
Hai copii la saniuș.
Ninge, ninge, ninge-ncetișor 
Cade, cade-un fulg ușor 
Câmpul, pomii-ntregul sat 
Haina albă-au îmbrăcat.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa