Iarna este sezonul în care petrecem mai mult timp cu familia, iar poeziile sunt un mod minunat de a transforma magia acestui anotimp într-o activitate educativă și distractivă pentru cei mici. Aceste poezii de iarnă pentru copii de 4-5 ani sunt ideale ca micuții să își dezvolte vocabularul și imaginația.
Cele mai frumoase poezii de iarnă pentru copii de 4-5 ani
Ce poate fi mai frumos decât să îți petreci serile de iarnă citindu-i copilului poezii tematice și ajutându-l să le învețe? Procesul în sine este o activitate care se va transforma într-o amintire prețioasă pentru copilul tău.
Elena Farago – Vine, vine iarăşi iarna
Vine, vine iarăşi iarna
Ninge-afară, ninge.
Mulţi copii afară sunt,
Laudă colinde.
Doar bunica stă în casă,
Spune o poveste.
Despre marele Iisus
Spune o poveste.
Brăduleț, brăduț drăguț
Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine,
Haide, hai în casa mea,
Unde-i cald și bine!
Pom de Anul Nou te fac.
O… ce bucurie!
Cu beteală am să te îmbrac
Și steluțe o mie.
Crăciunul copiilor, de Octavian Goga
Dragi copii din țara asta,
Vă mirați voi cum se poate,
Moș Crăciun, din cer de-acolo,
Să le știe toate, toate.
Uite cum: vă spune badea…
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastră ca să vadă…
Îngerii se uită-n casă
Văd și spun, iar Moșul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil și ce purtare…
Și de-acolo știe Moșul,
Că-i șiret el, lucru mare.
Uite, vine Moș Crăciun de Otilia Cazimir
Prin nămeți, în fapt de seară,
A plecat către oraș
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.
Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul crește…
Cu urechile ciulite
Iepurașul se grăbește.
Uite-o casă colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Moșul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poartă bate:
– Bună seara, bună seara!
Iaca, vin cu sănioara
Și cu daruri proaspete.
Bucuroși de oaspete?
– Bucuroși, bucuroși,
Strigă glasuri de copii.
Moșule, de unde vii?
– Iaca, vin din moși-strămoși,
Încărcat cu jucării!
Noapte rece și albastră.
Ies copiii la fereastră,
Să se uite cum coboară,
Prin troianul uriaș,
Moș Crăciun c-un iepuraș
Înhămat la sănioară.
Noapte de iarnă – de Otilia Cazimir
Luna plină-a răsărit
Sus pe deal s-a odihnit,
Şi pe cerul ca oglinda
A pornit-o cu colinda.
Iar în calea ei senină,
Câte-o stea se dă pe gheață
Însemnând o dungă lină
Şi subţire, ca o aţă
De lumină.
Ninse, dealurile dorm.
Doar oraşul alb sub lună
Geme, zbârnâie şi sună
Ca un contrabas enorm.
Iarna- de Nicolae Labiș
Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui …
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.
Poezii de iarnă pentru copii la grădiniță
Aceste poezii sunt perfecte pentru a fi învățate de copiii de grădiniță. Dacă cel mic are deja experiență cu memorarea poeziilor, se va descurca foarte bine cu aceste versuri, potrivite pentru iarnă.
Noapte de iarnă
Astăzi ziua-ntreagă
A tot nins și-a nins.
Parcă mai aproape
Casele s-au strâns.
A-nghețat de-acuma
Lacul cel verzui –
Luna patinează
Pe oglinda lui.
Dealul singuratic,
Deșteptat de ger,
Numără în șoaptă
Stelele din cer.
Iară pomii poartă
Albul iernii strai
Și visează dulce
Florile de mai…
Tablou de iarnă
Fulgi de cristal cern peste noi,
Alb este totul și totul ca-n ceață,
Vechi urme lăsate de ploi
Transformă totul în gheață.
Tot împrejur alb e și gri,
Copaci înlemniți în tabloul de iarnă,
Lungi cântece triste de “Cra”-n loc de “Cri”
Se-aud de departe ca un suflu în goarnă.
Brazi încărcați sub povara zăpezii,
Țurțuri sub streșini, înalte troieni,
Tăcerea se-așterne la plecarea amiezii –
Tabloul măreț al unei lungi ierni.
Omul de zăpadă din ogradă
Sprijinit într-un toiag
Stă-n ogradă un moșneag
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.
Ochii negri și lucioși
Sunt cărbuni din vatră scoși
Nu-i lipsește nici lulea
Parcă pufăie din ea.
Iar pe piept, perechi, perechi,
Are moșul nasturi vechi.
Și mai are un nas roș
Ca o creastă de cocos.
Iarna a venit în zori
Iarna a venit în zori
La fereastră mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zăpadă și polei.
Cât de veseli suntem noi
Că ne-aduce bulgări noi
Cu zăpadă ne jucăm
Și cu bulgări aruncăm.
Alte poezii scurte și frumoase pentru copii
Colinde, colinde – Mihai Eminescu
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se ‘ntinde
Asemeni oglinzilor.
Şi tremură brazii
Mişcând ramurele,
Căci noaptea de azi-i
Când scântee stelele.
Se bucur copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele…
De dragul Mariei
Şi al Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
Fulgul de zăpadă
Pe obraz, pe nas, pe umăr,
Tot cad fulgii fără număr
S-a oprit în palma unul,
Iute, iute, închid pumnul
Desfac pumnul,
Unde-i fulgul?
Am în mână-un strop de rouă,
Sau un bob de apă, plouă?
S-a topit în mâna mea
Gerul
Astă noapte gerul
A bătut la geam.
Cine să-l audă?
Dacă eu dormeam.
A căzut zăpadă și s-a luminat…
Vai, ce flori frumoase
Gerul a pictat!
Primii fulgi
Iarna scutură zăpadă
Peste pomi, câmpii și case.
Cad fulgi mari, cât porumbeii
Și fulgi mici, cât ghioceii.
Ninge, ninge
Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade câte-un fulgușor.
Hai copii la derdeluș
Hai copii la saniuș.
Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade-un fulg ușor
Câmpul, pomii-ntregul sat
Haina albă-au îmbrăcat.
