Balada unui greier mic

TOTUL DESPRE MAME
balada-unui-greier-mic-totul-despre-mame

    Balada unui greier mic, de George Topârceanu

    Peste dealuri zgribulite,
    Peste ţarini zdrenţuite,
    A venit aşa, deodată,
    Toamna cea întunecată.

    Lungă, slabă şi zăludă,
    Botezând natura udă
    C-un mănunchi de ciumafai, –
    Când se scutură de ciudă,
    Împrejurul ei departe
    Risipeşte-n evantai
    Ploi mărunte,
    Frunze moarte,
    Stropi de tină,
    Guturai…

    Şi cum vine de la munte,
    Blestemând
    Şi lăcrimând,
    Toţi ciulinii de pe vale
    Se pitesc prin văgăuni,
    Iar măceţii de pe câmpuri
    O întâmpină în cale
    Cu grăbite plecăciuni…

    Doar pe coastă, la urcuş,
    Din căsuţa lui de humă
    A ieşit un greieruş,
    Negru, mic, muiat în tuş
    Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

    – Cri-cri-cri,
    Toamnă gri,
    Nu credeam c-o să mai vii
    Înainte de Crăciun,
    Că puteam şi eu s-adun
    O grăunţă cât de mică,
    Ca să nu cer împrumut
    La vecina mea furnică,
    Fi’ndcă nu-mi dă niciodată,
    Şi-apoi umple lumea toată
    Că m-am dus şi i-am cerut…

    Dar de-acuş,
    Zise el cu glas sfârşit
    Ridicând un picioruş,
    Dar de-acuş s-a isprăvit…
    Cri-cri-cri,
    Toamnă gri,
    Tare-s mic şi necăjit!

    Baladă scrisă de George Topârceanu

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa