Care este tratamentul corect pentru a scăpa de oxiuri. Interviu cu dr. parazitolog Carmen Crețu

Schema de tratament pentru toată familia, de la mic la mare, este detaliată în interviul cu doctorul specialist.

Laura Udrea, redactor
tratament pentru oxiuri
Cel puțin 3-5 zile, cât copilul și persoanele din jur fac tratament pentru oxiuri, este necesară schimbarea, spălarea și călcatul așternuturilor și a pijamalelor zilnic. Jucăriile copilului trebuie, de asemenea, igienizate. Altfel, infecția poate reapărea. FOTO: Shutterstock

Infecția cu oxiuri este frecventă și ușor de tratat, spune conf. dr. Carmen-Michaela Crețu, medic primar parazitologie medicală la Spitalul Clinic Colentina. Însă, pentru eradicarea ei, tratamentul trebuie făcut corect și început în același timp de pacient și de toate persoanele care au luat contact cu el. Mulți părinți apelează la soluții naturiste, speriați fiind de un eventual efect toxic al tratamentului alopat. Medicul specialist spune, însă, că nu se poate vorbi de toxicitate atâta timp cât medicamentul este administrat pe stomacul gol, iar copilul nu mănâncă timp de câteva ore după ce i se administrează tratamentul.

Într-un interviu acordat Totul Despre Mame, dr. Carmen Crețu vorbește despre semnele care sugerează că un copil ar putea avea oxiuri, despre metodele de diagnosticare a infecției și despre tratarea ei în mod corect, punctând câteva aspecte:

  • oxiurii pot determina urticarii pe corp, vulvo-vaginite (la fetițe) și pot sta la baza enurezisului nocturn;
  • tratamentul naturist nu eradichează infecția;
  • tratamentul alopat corect administrat nu este toxic și nu impune protecție hepatică;
  • netrată, infecția cu oxiuri poate determina simptome de apendicită acută.

Totul Despre Mame: Ce simptome specifice au copiii cu oxiuri? Numiți, vă rog, și simptomele pe care părinții nu le asociază de obicei cu această infecție.

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Copilul prezintă dureri colicative abdominale (n. red.: ca la colici, cu caracter spasmodic), generalizate; disconfort în zona periombilicală (n. red.: zona buricului) sau în zona colonului ascendent. O senzație de disconfort, tensiune în zona anală. Copilul de grădiniță mai prezintă și prurit perianal intens (după miezul nopții). De foarte multe ori, poate să apară și enurezis nocturn, adică incontinență urinară în timpul nopții, deși până în acel moment copilul nu avea o astfel de problemă și avea control sfincterian pe perioada nopții.

Enurezisul nocturn poate avea drept cauză infecția cu oxiuri?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Adesea, după intrarea în colectivitate copilul începe să se scape pe el, involuntar. Explicația constă în faptul că parazitul, femela, iese în zona perianală noaptea și își depune ouăle în pliurile perianale. Aceste ouă, care sunt conținute într-o substanță gelatinoasă, aderentă, care determina pruritul și senzația de disconfort local, devin rapid infecțioase în contact cu oxigenul. Din ele ies niște mici larve, mobile, care fie se întorc în tubul digestiv (retroinfecție), fie sunt vehiculate de copil în timpul nopții, putând să ajungă la nivelul cavității bucale (autoinfecție). Senzațiile de prurit, disconfort, tensiune locală din timpul nopții fac ca, în timpul somnului, copilul să nu mai aibă control sfincterian.

Uneori, la fetițe, parazitul migrează în zona vulvară, ceea ce produce un disconfort însoțit și de o hipersecreție locală, dezvoltând chiar o vulvo-vaginită trenantă, cu o secreție abundentă. Și, uneori, migrează în zona respectivă, ceea ce produce un disconfort. Uneori, parazitul este identificat în aceasta secreție. Copilul are un somn agitat, colaborează din ce în ce mai greu. Mai mult, atunci când infecția este mai severă, pot chiar să scadă performanțele intelectuale.

Este adevărat că unul dintre simptomele infecției este că cel mic are o poftă de dulce mai mare decât de obicei?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Apetitul este diminuat. Dar legat de pofta de dulce a copiilor, aici aș vrea să fac o remarcă. Deși mulți părinți vin și spun că are poftă de dulce, nu este chiar așa. Dacă nu-i dai, nu mănâncă dulce; iar dacă îi dai dulce, sigur că își strică pofta de mâncare și nu mai mănâncă. Pofta de dulce nu este specifică, pentru că dacă cel mic are niște obiceiuri incorecte, acestea nu au nicio legătură cu infecția parazitară.

Starea de febră, tusea, alte elemente din punct de vedere clinic nu sunt relevante. Dar infecția cu oxiuri poate să mai asocieze o urticarie și, uneori, alergii respiratorii sau conjunctivite. Copilul are un prurit accentuat pe piele și face acele blânde, cum le numim în popor, adică niște elemente cutanate roșii care apar și dispar spontan, iar după un timp scurt reapar în ală parte. Aceasta este urticaria, asociată de foarte multe ori cu infecția parazitară, indiferent că sunt oxiuri sau alți paraziți. Când ai un astfel de pacient, faci explorări atât în domeniul parazitologiei, cât și în cel al alergologiei.

Este adevărat că se poate pune diagnosticul și după poza pe care reușim să o facem parazitului?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: De foarte multe ori se pune diagnosticul în felul acesta. Disconfortul pe care copilul îl are noaptea îl trezește. Dacă părinții se uită perianal sau la nivelul vulvei, pot să identifice elemente parazitare care se mișcă. Și recomandarea ar fi – pentru că ei nu se identifică în materiile fecale în permanență, și nici ouăle –, dacă au văzut un parazit perianal sau vaginal să-i facă o poză, căci putem să-l identificăm și să punem diagnosticul după imagine. Nu trebuie neapărat să identificăm ouăle în fecale, deoarece sunt prezente numai în hiperinfecții.

Dacă avem un copil predispus la alergii, cum ne dăm seama că este vorba despre o infecție cu oxiuri în cazul lui?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Dacă la un astfel de pacient atopic se suprapune și un parazit, indiferent că este oxiurul sau alt parazit, parazitul este ca un trigger pe acel teren sensibil. Și declanșează o simptomatologie mai brutală. Tu tratezi și rezolvi parazitul, lucrurile se ameliorează, dar poate apărea un alt trigger, parazitar sau bacterian, și se reiau puseurile de alergie. Când urticaria este strict declanșată de parazit, aceasta se remite după ce ai vindecat infecția parazitară, fără să mai apară și alte puseuri de urticarie ulterior.

De ce nu ies oxiurii în examenul coproparazitologic?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu se găsesc pentru că, în mod obișnuit, parazitul femelă iese în a doua parte a nopții și depune ouăle perianal. Aceste ouă sunt conținute într-o substanță aderentă, lipicioasă, care creează disconfortul și pruritul local. Eu nu voi identifica ouă de oxiuri în examenul coproparazitologic decât dacă am o infecție masivă. În astfel de situații, se mai poate întâmpla să vedem chiar parazitul adult – ca o virguliță mică, albă, de câțiva milimetri până la un centimetru, în materiile fecale sau deasupra bolului fecal. Din nou, dacă se face o poză la suspiciunea respectivă, medicul specialist știe, chiar dacă proba din ziua respectivă, adusă la laborator, este negativă, putând confirma diagnosticul.

Pentru screening, examenul coproparazitologic este recomandat pentru că, deși știm că oxiurii nu se găsesc neapărat în materiile fecale, ci perianal, există și copii, în special cei cu o igienă precară, care pot să aibă poliparazitism. Și atunci, pe lângă oxiuri, mai identifici un ou de ascaris (limbric) sau altă specie parazitară sau chiar larve. Așadar, examenul coproparazitologic este recomandat, face parte din screening.

ATENȚIE: Pentru examenul coproparazitologic, prin care se depistează paraziții intestinali, proba se recoltează în recipientul fără gel. Recipientul cu gel este folosit pentru coprocultură, prin care se depistează bacteriile.

Examenul coproparazitologic este singurul care poate identifica infecția?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu, este nevoie și de amprenta anală. Pentru amprenta anală, e important ca cel mic să nu aibă scaun în dimineața respectivă și să nu i se facă toaleta locală. În felul acesta, la laborator, putem colecta cu un scotch aplicat în zona anală, pe pliurile perianale, ceea ce au depus peste noapte femelele de oxiuri – ouă sau chiar parazitul adult. Nu se recomandă – și insist aici – prelevarea amprentei anale acasă! Un părinte nu are cunoștințele necesare și abilitatea să facă lucrul acesta. Să nu mai vorbim și de faptul că ouăle acestea sunt infecțioase și, vehiculându-le prin mașină, chiar protejată fiind, punând lama respectivă în geantă, chit că o învelești într-o punguță de plastic, riscul de a transporta paraziți de colo până colo există. Ca, de altfel, și riscul contaminării celui care face prelevarea.

Mai există un test de diagnostic, de biologie moleculară, mai de ultimă oră și mai scump, în care se identifică ADN-ul de protozoare helminți, adică toți paraziții intestinali. Dar și acest test poate fi negativ pentru oxiuri dacă nu sunt ouă în fecale în ziua respectivă, în timp ce amprenta anală poate fi pozitivă. Testul ADN pentru helminți nu înlocuiește întotdeauna amprenta anală, asta vreau să subliniez. De asemenea, amprenta poate fi fals negativă, dacă nu s-au depus oua perianal în noaptea precedentă. În concluzie, deși enterobiaza (infecția cu oxiuri- n.red.) este o parazitoză comună, de colectivitate, totuși, uneori, diagnosticul poate întârzia.

Care este tratamentul corect pentru oxiuri ?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Din capul locului, pot să spun că tratamentele naturiste nu prea vindecă oxiurii. N-am văzut pacienți cu enterobiază (boală cauzată de prezența oxiurilor în organism) vindecați numai cu tratamente naturiste. Noi, cei de specialitate, recomandăm, în general, albendazol. De la vârsta de 2 ani se recomandă un flacon. Adică 400 de miligrame pe 10 ml (doza conținută într-un flacon), doză unică, seara. Eu așa obișnuiesc să îl recomand.

De ce seara?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Pentru că acesta trebuie să rămână în tubul digestiv, fără a fi absorbit. Copilul nu mănâncă două, trei ore înainte și nici două, trei ore după. Deci, îi dau copilului ultima masă la ora 19:00-20:00 și la 22:00 sau 23:00 i-am administrat albendazolul pe stomacul gol. Dacă mai vrea un pic de apă, cel mult îi mai dau 2-3 înghițituri de apă și gata! În situația asta, albendazolul rămâne în intestin și distruge toate elementele parazitare care sunt acolo: oxiuri, limbrici, strogyloizi (parazitul Strongyloides stercoralis), trichicefali și așa mai departe.

Tratamentul pentru oxiuri se ia împreună cu pastile care să protejeze ficatul?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Pentru paraziții intestinali, la albendazol nu se recomandă protecție hepatică, pentru că, luat pe stomacul gol, el nu se absoarbe. Dacă nu se absoarbe, el nu este toxic. Albendazolul devine toxic în momentul în care se administrează cu mâncare. În special cu niște prânzuri grase, pentru că este liposolubil, adică se dizolvă în grăsimi, se absoarbe mai bine. În momentul acela, circulă cu sângele, trece prin ficat și se transformă într-un metabolit de albendazol, așa-numitul albendazol-sulfoxid. Acesta este toxic. Deci, pentru paraziții intestinali, este foarte important să fie administrat pe stomacul gol! Și eu de aceea îl recomand seara, pentru ca am avut părinți care mi-au zis „Păi, i-l dau dimineața și pe urmă pleacă la grădiniță unde ia micul-dejun”. Păi, și ce-am făcut?! Este incorect!

Cum se administrează tratamentul pentru oxiuri cu albendazol în infecția cu oxiuri?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Albendazolul se ia 3 zile consecutiv. În superinfecție, poate fi administrat și 5 zile consecutive. Adică luni, marți, miercuri, joi, vineri, în fiecare seară, după care îl dau discontinuu, timp de 3 săptămâni, câte o zi pe săptămână. De exemplu, am luat luni, marți, miercuri, joi, vineri, apoi voi lua vineri (peste o săptămână), vineri (peste două săptămâni), vineri (peste trei săptămâni).

Cine trebuie să urmeze tratamentul pentru oxiuri în cadrul familiei și cum se igienizează locuința?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Ouăle embrionează imediat în contact cu oxigenul și se dezvoltă din ele niște lărvuțe care sunt active și se întorc în tubul digestiv. Noaptea, copilul se scarpină la funduleț și poate vehicula ouăle, ducând mâna involuntar la năsuc, la guriță. Și, în felul acesta, întreține infecția. Această infecție este una dintre parazitozele care se transmite foarte ușor. De aceea, dacă eu am o familie cu trei copii, este suficient să găsesc parazitul la unul dintre ei, pentru că oricum se infectează și ceilalți și trebuie să primească și ei tratament pentru oxiuri. Dar și celelalte „victime colaterale”, adică părinți, bunici, bonă. Se folosește același grup sanitar, se stă în aceleași condiții, pe aceleași așternuturi de pat, deci riscul de a se infecta toți este mare.

Așternuturile de pat, hainele și jucăriile trebuie schimbate, spălate zilnic la temperaturi de 70 de grade și călcate măcar 5 zile cât ține tratamentul. FOTO: Shutterstock

Unghiuțele trebuie tăiate foarte scurt. Cât putem trebuie să luptăm cu obiceiul de a băga mâna în guriță. De asemenea, ar fi foarte important ca măcar în cele 5 zile de tratament așternuturile să fie schimbate zilnic, la fel și pijamaua, chiloțelul, și spălate la temperaturi ridicate, 60-70 de grade și călcate! Pentru că dacă doar primenesc așternuturile și le scutur, nu fac decât să împrăștii ouăle care sunt pe pijama și pe cearșafuri, prin mediul ambiant. Plușurile se pot spăla la mașină, iar jucării îi dăm numai dintre cele care se pot spăla și igieniza.

Ouăle mor sau se distrug de la sine?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Da, nu au o viabilitate foarte mare, dar tot e bine să le inactivăm dacă putem. Ceea ce se poate spăla spălăm, la cel puțin 65-70 de grade, iar apoi călcăm. Ce se poate dezinfecta, cu soluții dezinfectante disponibile pe piață sub mai multe forme, dezinfectăm!

Trebuie deparazitate și animalele de companie?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu, n-au nicio legătură. Ele sunt responsabile pentru alte boli – toxocaroză, echinococoză și așa mai departe.

Tratamentul cu albendazol trebuie însoțit de vreun regim alimentar special?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu, n-are nicio legătură. Copilul mănâncă ce dorește el, urmează meniul pe care îl are. Ceea ce este foarte important pentru adulții contacți este alcoolul. În zilele de albendazol, adulții nu consumă alcool. Și când vine vorba de adulții contacți, aceștia primesc albendazol sub formă de tablete, la fel ca și copilul mare care știe să înghită tablete (de la 2 ani în sus). Tot 400 de miligrame. Două tablete de albendazol sau ce formă găsesc, dar 400 de miligrame în aceeași schemă: 5 zile consecutive, plus zilele 7, 14, 21. Atât pacientul, cât și contacții încep tratamentul în aceeași zi!

Recomandați ca tratamentul pentru oxiuri să se facă și preventiv?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu. Pentru că eu pot să fac un tratament preventiv acum și stau liniștită că i-am dat copilului preventiv albendazol, și el poate să se infecteze săptămâna viitoare sau peste două săptămâni cu alt parazit, care nu este sensibil la albendazol. Tratamentele preventive se recomandă și se fac numai la animale. La om, tratăm punctual ce găsim. Pentru că în medicina veterinară există combinații de mai multe molecule într-o singură pastiluță și o pisicuță sau un cățeluș își poate băga botul prin curte și se poate infecta cu mai multe specii de paraziți. Dar la om, nu are rost să biciuiesc organismul cu aceste substanțe dacă nu e absolut necesar. Tratăm punctual ce găsim. Profilaxia reprezintă spălatul mâinilor, o igienă alimentară riguroasă, cu spălatul fructelor, al legumelor, folosirea șervețelelor umede când suntem în parc.

Ce se întâmplă dacă nu tratăm oxiurii? Trec de la sine?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Niciodată. Se înmulțesc și mai pot da o complicație. Locul lor de elecție (n. red.: alegere) este porțiunea inițială a intestinului gros – cecul – unde pornește apendicele, și porțiunea terminală – sigmoidul și rectul. Se înmulțesc și rămân acolo, iar uneori chiar pot genera un puseu de apendicită acută. De fapt, mimează o apendicită acută. Pentru care se intră în operație și, la laboratorul de anatomie patologică, se identifică oxiurii. Nu sunt puține astfel de cazuri! Așadar, se poate ajunge de la o infecție banală, că până la urmă toți am trecut prin infecția cu oxiuri, până la complicații destul de urâte, cum este apendicita acută.

Există complicații la tratamentul pentru oxiuri cu albendazol?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Nu. În general, toleranța este bună. În prospect scrie că poate să mai dea dureri abdominale, însă acestea nu sunt semnificative. Iar din punct de vedere al alergiei sau intoleranței la albendazol, să știți că în toată activitatea mea n-am avut documentate decât două sau trei cazuri. În general, toleranța este bună, chiar dacă extindem prima parte a tratamentului la 5 zile. Însă acest lucru trebuie stabilit de către medicul specialist, nu de către părintele încărcat de subiectivism.

În majoritatea situațiilor, un singur ciclu de tratament pentru oxiuri, administrat corespunzător, este suficient dacă fac toți contacții și dacă tratamentul este început în același timp. Altfel, în cazul în care copilul nu s-a sterilizat și parazitul a mai fost identificat, am mai dat un ciclu după o perioadă de pauză de măcar o lună de zile. Dar acestea sunt niște cazuri singulare, câteva, le numeri pe degete, nu se întâmplă frecvent. În infecțiile persistente, recurente, undeva se face o greșeală.

Ce putem face în cazul copiilor sub 2 ani, infectați cu oxiuri?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: În mod excepțional, se administrează între 1 an și 2 ani jumătate de doză. Și sunt și copii mici care se infectează de la cei mai mari care merg la grădiniță. Aici trebuie multă atenție! Cel mic are scutecul lui, are hăinuțele lui, dar să nu uităm că-l schimbăm pe același pat pe care stă cel infectat. Trebuie să-l ferim puțin – cât mai puțin cu mânuțele în guriță, unghiuțe tăiate scurt.

Ca să fim și mai precauți, putem să toaletăm copilul seara, înainte de culcare și să dăm o cremă în strat gros. Fie Sudocrem, fie Cutadem, fie gălbenele – în strat gros, insist aici! Pentru că ouăle potențial depuse perianal nu vor mai lua contact cu oxigenul și deci nu vor mai embriona. Cu crema pusă în strat gros, întrerupem ciclul biologic. Chiar dacă adulții nu fac treaba asta, măcar la copiii la care am identificat paraziții e bine să aplicăm și cremă în timpul nopții, vreme de 2-3 săptămâni.

Cum afectează sarcina o infecție cu oxiuri și care este tratamentul în cazul gravidelor?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Albendazolul are, categoric, contraindicații în sarcină. Deci, teoretic, nu pot să-i dau tratament unei femei însărcinate. Sigur că ea va avea simptome, disconfort perianal și în zona intimă, dar albendazolul este contraindicat. Și atunci, pentru că există riscul să-ți contaminezi bebelușul, se mai recomandă înainte de momentul nașterii, când copilul e dezvoltat, a crescut, e mai puțin vulnerabil, să primească cele 3 zile de albendazol și încă o dată sau de două ori, doza săptămânală. Pentru că ne bazăm pe faptul că medicamentul este luat pe stomacul gol și că în felul acesta nu se absoarbe. În nicio publicație de specialitate nu se va spune acest lucru, însă noi am mai dat în ultima perioadă a sarcinii. Din fericire, nu sunt multe astfel de cazuri.

Care sunt cele mai frecvente greșeli ale părinților legate de tratamentul pentru oxiuri?

Dr. Carmen-Michaela Crețu: Dacă ar trebui să concluzionez, așa spune așa:

  • că administrează albendazolul cu mâncarea, adică pe stomacul plin – cea mai mare greșeală, fiind contraindicat;
  • că se sperie de efectul toxic al albendazolului, care de fapt nu există pentru parazitozele intestinale, când medicamentul se administrează pe stomacul gol;
  • că preferă să încerce variante care nu funcționează și care distrug o parte din paraziți fără să eradicheze infecția, întinzându-se, în felul acesta, cu parazitoza asta o perioadă lungă, în loc să ia măsuri radicale.

Dacă ți s-a părut util articolul despre tratamentul oxiurilor, ai putea găsi interesante și următoarele articole:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa