Camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie au fost luate cu asalt în ultima lună, majoritatea pacienților fiind copii cu viroze respiratorii. Medicii spun că virozele sunt agravate de suprainfectarea cu bacterii, ajungându-se la pneumonie, otită, amigdalita pultacee sau sinuzită, mai ales la copiii cu imunitate scăzută. Foarte mulți dintre copiii sub 1 an internați au nevoie de terapie cu oxigen. Simultan, cresc și cazurile de viroze digestive, provocate, în principal, de rotavirus.
Încă din septembrie, medicii anunțau apariția, într-o creștere abruptă, a cazurilor de viroze respiratorii la copii, situație care se regăsește în multe țări din Europa. Același număr alarmant de cazuri a fost semnalat și în SUA. Suntem abia în luna noiembrie și, spun medicii, conform celorlalți ani, se așteaptă ca vârful epidemiei să fie atins în lunile decembrie-februarie.
Paleta este foarte mare. De la virusul sincițial respirator, la virusuri gripale, paragripale și chiar Sars-CoV-2. Sunt și câteva microorganisme din clasa bacteriilor care se așază pe «patul» pregătit de virusuri și dau suprainfecții. Mai frecvent întâlniți sunt Haemophillus Influenzae, Moraxela Catarhalis și temutul Streptococus pneumoniae. Mucoasa respiratorie reacționează prin inflamație și prin creșterea cantității de secreții. Unii copii fac rinite, alții faringoamigdalite, laringite, traheobronșite complicându-se cu o pneumonie, otită, amigdalită pultacee sau sinuzită la cei cu status imunitar precar.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Copiii sub 1 an cu bronșiolită și pneumonii ajung să fie ventilați
Cele mai grave cazuri care necesită internare și terapie cu oxigen sunt la copiii cu laringite și cei cu vârste mai mici de 1 an, care fac bronșiolite și pneumonii.
Campioni la nevoia de oxigenoterapie sunt pe primul loc copiii cu laringite (care nu sunt neapărat deprimați imunitar), urmați de cei micuți, sub 1 an (mai ales cei născuți prematur), cu bronșiolite și cei cu pneumonii.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Rotavirusul dă dureri de burtică, vărsături și febră
Nici enterovirozele nu îi ocolesc pe copii în acest sezon, ei ajungând la camerele de gardă cu dureri abdominale, vărsături și febră înaltă. Rotavirusul, de exemplu, este frecvent incriminat. „Virusul acesta, și celelalte din clasa lui, produce o inflamație generalizată atât enterală (digestivă), cât și respiratorie și gândiți-vă cât de mult poate suferi un copil care are în același timp și dureri abdominale și de gât și de ureche, toate acestea pe o stare generală mediocră“ spune dr. Daniela Neacșu.
„Nu dați fuga la spital, încercați ameliorarea simptomelor ușoare acasă“
Camerele de gardă ale spitalelor de urgență au fost luate cu asalt mai ales în ultima lună. Odată cu scăderea temperaturii, a apariției vânturilor și a ploilor, mucoasa respiratorie suferă o adaptare care diferă de la copil la copil. Nu toți copiii se îmbolnăvesc la fel. Forma de boală depinde de mai mulți factori: infecțioși, genetici, imunologici, alimentari, microclimatul familial, colectivitatea, anumite obiceiuri și, în unele cazuri, chiar vestimentația, spun medicii.
Din păcate, părinții se sperie foarte ușor în fața unui copil cu puseu febril, cu nas înfundat și rinoree și dau fuga la spital, în loc să încerce întâi acasă un tratament simptomatic. Timpii de așteptare sunt mari și le este tare greu să înțeleagă că la unitatea de primiri urgențe nu se intră după principiul « primul sosit, primul servit». Intră mai repede copilul care este urgență. De exemplu, dacă un copil cu otită așteaptă să zicem de o oră, poate chiar mai mult, dacă vine un copil cu laringită, acesta va fi consultat cu prioritate, pentru că nu poate respira și există riscul să se asfixieze sub ochii tuturor.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
O viroză respiratorie are o perioadă de stare de 3-7 zile. „În acest timp, copilul poate face febră de mai multe ori. Mămica trebuie să fie atentă și să i-o scadă de fiecare dată. Copilul care are o stare generală bună, e vioi, se alimentează oral și consumă lichide nu are nevoie de spitalizare. Se tratează la domiciliu, nu intră în colectivitate decât după un control efectuat după 7 zile la medicul specialist/medicul de familie“, completează medicul.
Copiii cărora li se deteriorează starea generală, au o respirație dificilă, devin cianotici, au o tuse chinuitoare și febră înaltă care scade greu și adesea necesită internare.
Ce simptome putem trata acasă
Pentru a evita supraaglomerarea de la camerele de gardă, dar și pentru a preveni agravarea simptomelor, medicii spun că e necesar să apelăm la trusa cu medicamente de urgență, pe care cu toții le avem acasă.
Iată recomandările acestora în funcție de simptome:
Febra. Cum scădem febra și când mergem la camera de gardă
DOAR dacă temperatura corpului trece de 38,5 °C trebuie intervenit ca să scădem febra. Până la această temperatură, dacă copilul nu are și alt disconfort, medicii recomandă să nu intervenim. „Nu luăm ceva de febră decât dacă avem peste 38.5. Rareori există excepții și acestea sunt bine cunoscute. Febra e un mecanism de apărare, ea ne crește imunitatea. Nu suplimentele. Nu vitaminele, nici siropurile sau tincturile care mai de care mai scumpe. Nu. Suntem făcuți de Dumnezeu cu propriile mecanisme de reglare, un miracol greu de explicat, pe care ne străduim din greu să îl împiedicăm”, a scris pe Facebook dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov
Febra nu este o afecțiune, nici chiar la copilul mic. Este semnul că organismul și-a pus sistemul imunitar la treabă. Fără alte simptome, febra nu trebuie să te îngrijoreze. La copilul mic, sub 1 an, mai tare decât febra, ar trebui să îngrijoreze alte simptome: cât de moale e copilul, dacă suge ca înainte de apariția febrei, dacă doarme mai mult, dacă plânge sau dacă udă tot atâtea scutece.
Secreții nazale. Cum îl ajutăm să respire când are multe secreții
Nici pentru secreții nazale sau nas înfundat n-ar trebui să umplem camerele de gardă, atenționează medicii. Nasul înfundat sau excesul de secreții nazale ar putea fi motivele pentru care un bebeluș sau un copil să nu se poate hrăni cum trebuie, ori odihni. De aceea, nasul înfundat trebuie curățat, folosind ser fiziologic sau apă de mare pentru înmuierea secrețiilor, pe care apoi le aspirăm cu para de cauciuc.
Trebuie să avem în casă picături pentru năsuc – apă de mare pentru bebeluși și decongestionante, pentru cei de peste 2 ani. La fel și picături pentru calmarea durerii de ureche, un sirop de tuse, un sirop antihistaminic, un spray pentru dezinfecția orofaringiană.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Gât uscat, dureros, tuse. Nu faceți abuz de siropuri antitusive, spun medicii
Durerea în gât este, de cele mai multe ori, primul simptom care apare înainte de tuse. Tusea este simptomul de care scăpăm cel mai greu în virozele respiratorii. De mulți ani, medicii atrag atenția asupra reacțiilor adverse ale siropurilor de tuse.
„Gâtul uscat și dureros din răcelile de sezon e mai degrabă ajutat de propria salivă decât de pastile de supt și spray-uri. Iar pentru asta există gumă de mestecat și acadele atunci când nu putem mesteca! Precis copiii sunt mai încântați să mestece o gumă, decât să primească rafale de spray-uri care conțin alergeni sau chiar alcool! Ați încercat vreodată spray-urile astea antivirale să vedeți cum se simt copiii când îi «pompați»? Copiii răciți cu viroze banale de sezon trebuie să primească de la medici limonadă, gumă, acadele (de preferat medicale) pe rețetă și abia apoi alte eventuale medicamente, după ce sunt consultați atent. Limonada cu miere e mai bună decât orice sirop expectorant. Pentru că vitamina C din lămâie se absoarbe toată și ajunge unde trebuie, iar mierea e emolientă, unge gâtul și ajută tusea, mult mai bine decât dacă luăm siropuri dulci și scumpe pe care scrie CU MIERE.“, recomandă dr. Sandra Alexiu.
Ce simptome ne trimit la camera de gardă
Simptome enumerate mai sus, dar care nu cedează după tratamentele simptomatice pe care le facem acasă, impun consultul copilului.
Dacă starea generală este relativ bună, dar simptomatologia nu cedează după 3 zile, sau dacă starea copilului se înrăutățește, atunci ar trebui să meargă la camera de gardă. La fel, dacă este un copil cu istoric de convulsii febrile sau cunoscut cu o anumită boală – diabet zaharat, leucemie, malformații cardiace, renale.
Dr. Daniela Neacșu, medic primar ORL
Dacă ți s-a părut util acest articol, citește și:
- Urgență medicală? Când tratăm copilul acasă, mergem la urgențe sau la camera de gardă?
- Urgențe de sănătate pentru copil? Cum să reacționezi în diferite situații
- Dr. Mihaela Niță: ”Convulsiile febrile nu sunt atât de grave!”
