Pe ultima sută de metri înainte de Evaluarea Națională, mulți copii se simt copleșiți deja de volumul de muncă, sunt panicați că încă mai au lacune din materia de examen și convinși că „e prea târziu” să mai recupereze ceva. Psihopedagogul Ina Ilie, cu o formare complexă în științe cognitive și tehnici de reglare emoțională, propune câteva instrumente și mecanisme care pot face diferența între blocaj și performanță. Nu îngrășăm porcul în Ajun, dar „putem mânca elefantul cu lingurița”, ne spune aceasta. Ina Ilie ne oferă câteva soluții punctuale, care pot funcționa, chiar și acum – cu câteva zile înainte de examen – și care pot face diferența de câteva sutimi de punctaj (știm cu toții cât de importantă este media care decide liceul la care ajungi!).
Abordarea Inei îmbină metode validate științific cu tehnici moderne de coaching și autoreglare. Lucrează cu hărți mentale, metode de organizare vizuală a informației (utile mai ales la gramatică și literatură), metode de time management (cum e Pomodoro) și tehnici emoționale precum EFT (Emotional Freedom Technique), cunoscută ca „tapping”.
Ina Ilie face „antrenament pentru examene” și lucrează individual sau în grup cu copii din întreaga țară, pe care îi ajută să-și recâștige încrederea în forțele proprii. Combină tehnici cognitive cu antrenamente emoționale. De la hărți mentale și schematizări ale materiei, până la respirații de calmare și exerciții de concentrare, fiecare instrument e calibrat pe profilul copilului. Nu este vorba despre clasicele meditații pe care le fac elevii la anumite materii, ci despre strategii prin care încearcă să le ofere tinerilor adolescenți un dram de claritate și echilibru pentru a putea performa la acest examen important.
Eliminați mantra „Dă, Doamne, să nu…”
În prag de examen, elevii simt că trebuie să recapituleze totul dintr-o dată. Se panichează în fața volumului mare de materie care trebuie parcursă și, inevitabil, această presiune duce la blocaj.
Ina Ilie nu sfătuiește pe nimeni să lase totul pe ultima sută de metri – până la urmă acest examen va evalua eforturile susținute de-a lungul anilor de gimnaziu! – , însă îi sfătuiește pe copii să nu se dea bătuți. Dacă au conștientizat că au lacune și și-au dat seama care sunt punctele lor slabe e foarte important să ia atitudine: „De acum înainte pot să fac tot ce ține de mine, în fiecare zi, și să mă dedic subiectelor care îmi sunt neclare. Veți auzi mereu de la copii «Dă, Doamne, să nu dea textul liric, sau să nu-mi pice prisma!». Asta e oportunitatea! Poți lucra în fiecare zi un exercițiu de la prismă (de exemplu), sau înveți teoria, că și ea e importantă. Sau găsești pe net probleme deja rezolvate și le studiezi”.
Cum se mănâncă un elefant? Cu lingurița!
De altfel, Ina Ilie este adepta pașilor mărunți în antrenamentele sale pentru examen. Le propune copiilor cu care lucrează un sistem de lucru cu plan săptămânal – o foaie cu pătrățele pentru fiecare zi a săptămânii în care copilul a lucrat un extra-timp la o anumită materie. Dacă lucrează, tabelul va avea o bifă, dacă nu, un X. Regula e să nu existe două X-uri unul după altul, să se mențină constanța studiului. Un plan realist – cu 30 de minute pe zi bifate într-o fișă poate reclădi încrederea copilului. „Cum se mănâncă un elefant? Cu lingurița! Câte un pic în fiecare zi. Altfel, te uiți la elefant și zici: «E prea mare, nu pot, nu am cum să-l înghit?!». Păi, nu trebuie să-l înghiți pe tot odată, îl iei pe bucățele”, spune psihopedagogul.
Cum se fac schemele mentale: „Explică-mi ca și când aș avea 6 ani!”
Mulți părinți se întreabă dacă ai lor copii știu să sintetizeze destul de bine materia, dacă știu să își facă scheme sau hărți mentale. Cum putem să-i ajutăm? „Cea mai simplă metodă e să îi punem să ne explice. Îi întrebăm «Ce ai învățat azi la Română? Zi-mi în 10 cuvinte!». Așa îi ajutăm să vadă esențialul. Dacă oferă detalii prea multe, îi spunem: «Stop, m-ai pierdut! Mai zi-mi o dată. Ce trebuie să înțeleg din asta? Explică-mi ca și când aș avea 6 ani!». Dacă o pot explica simplu, în linii mari, au înțeles. Dacă nu, mai trebuie lucrat”, spune psihopedagogul.
- CITEȘTE ȘI: Școli și licee internaționale din București: care sunt taxele și ce oportunități au elevii care învață aici
Exerciții de respirație 4×4: rămâi calm în fața stresului
Psihopedagogul propune adolescenților să își antreneze respirația și – în același timp – emoțiile. Respirația 4×4 este un truc pe cât de simplu, pe atât de puternic: „Inspir și număr până la patru, țin aerul, număr (mental) până la patru. Expir, număr până la patru, țin aerul numărând până la patru. De ce este foarte important să ne concentrăm pe această respirație? Pentru că mintea se blochează, corpul «paralizează» ca să aștepte să treacă pericolul. Dar, ce să vezi?! – pericolul trece abia când se termină examenul. Și e păgubos să mă deblochez tocmai atunci!”. Însă – explică Ina Ilie – această tehnică trebuie exersată de mai multe ori și cu ceva timp înaintea examenelor, ca să poată fi un instrument util și la îndemână pe care copilul să îl poată accesa dacă simte blocajul. Practicând respirația 4×4, copilul poate redirecționa gândul de anxietate, îi dă minții altceva de făcut. „Această tehnică mută atenția din zona de panică către o sarcină clară, fizică. Țineți mintea ocupată și corpul se liniștește”, precizează aceasta.
Exersând această metodă, elevii aflați la examen vor ști ce să facă în caz că mintea lor se hotărăște să se blocheze. Exercițiul le oferă posibilitatea să-și revină din blocaj și, atunci când s-a terminat timpul de examen, candidatul să fie convins că măcar a reușit să scrie tot ce a știut, să nu lase foaia albă.
Exerciții de antrenare a atenției: concentrează-te pe prezent!
Un alt exercițiu important este „antrenarea atenției”. „Este foarte important să ne aducem mintea la masa de lucru”, spune Ina Ilie. Timp de două minute pe zi (spre exemplu), copilul își concentrează atenția asupra unui obiect sau își urmărește cu atenție respirația. Un astfel de exercițiu poate crește capacitatea de focusare și poate stimula îndreptarea atenției pe lucrurile importante.
„Înainte de a învăța sau recapitula, stai în liniște 3, 4, 5 minute liniște și observă-ți respirația. Te concentrezi pe ceea ce face corpul: inspiri, expiri. Observi pe unde intră aerul. Se duce aerul până în piept? Se duce până în abdomen? Deschizi gura, nu deschizi gura?”. Pare banal și simplu, dar de fapt nu este chiar așa. Veți observa că mintea (a noastră, a tuturor) e obișnuită să fugă, să se concentreze pe altceva. „Îți fuge mintea? Foarte bine, o aduci înapoi. A fugit de 200 de ori? O aduci înapoi de 200 de ori. Acesta e exercițiul. E ca la sală: așa cum se antrenează mușchii se antrenează și mintea!”, spune Ina Ilie. În plus, o pauză scurtă după fiecare exercițiu (rezolvat la examen sau oricând la clasă), o respirație profundă, conștientă ajută la resetarea minții. „Când respir adânc după fiecare exercițiu, nu las anxietatea să crească”, punctează psihopedagogul.
Acest tip de exerciții pot fi făcute nu doar în timpul examenelor, ci și în mod obișnuit, înainte de teme, de recapitulări sau chiar dimineața, pentru antrenament cognitiv zilnic.
Alege cu cap ordinea exercițiilor!
Și felul în care abordăm subiectele unui examen ne poate ajuta să performăm mai bine în condiții de stres. Dacă te simți încrezător, începe cu exercițiile dificile. Dacă nu, începe cu cele simple pentru a câștiga avânt.
„Regula de aur este următoarea: dacă sunt foarte – foarte bun la materia respectivă, atunci încep cu ce-i mai greu. Citesc întâi toată foaia de examen să văd exact care sunt subiectele și primele rezolvate sunt cele dificile. Dacă simt că nu sunt foarte stăpân pe materie, atunci încep în ordine. Nu mă grăbesc la grile, căci grilele sunt foarte importante! Trebuie făcute pe rând, cu mare atenție. Evit să încep cu subiectul mai greu, pentru că asta mă poate bloca și rămân tot examenul concentrat pe acea problemă.”, explică psihopedagogul.
Pentru proba de Limbă și literatură română, îii sfătuiește pe copii să nu înceapă cu literatura. „Mai bină să înceapă cu problemele de gramatică, de înțelegere a textului, acolo unde sunt subiecte mai confortabile. Dacă încep cu literatura, partea aceasta e mai stufoasă, vreau să o rearanjez, scriu ditamai compunerea pe ciornă și după aceea parcă vreau s-o reformulez și nu se mai termină niciodată…” spune Ina Ilie. Adaptarea strategiei de abordare a examenului la propriile forțe este – în sine – o formă de inteligență emoțională și cognitivă.
Exersează cu cronometrul. Învață creierul să respecte timpul!
La un examen trebuie să dai tot ce știi. Și să te încadrezi în timp. Important este ca tinerii să facă teste și exerciții din subiectele de anii trecuți și să se cronometreze în timpul acesta. Gestionarea timpului e o tehnică în sine.
„Sunt foarte mulți copii care fac teste, dar nu reușesc să se înscrie în timp și ajung la examen cu panică. Îi sfătuiesc să lucreze cu cronometru lângă ei, să facă teste, dar să le termine într-o oră și jumătate (maxim 1h,45 minute, ca să ai timp să și verifici, la final, lucrarea). Dacă în prima zi ai depășit timpul, a doua zi ar fi bine să îți setezi un timp și mai scurt. Mintea se reglează, învață ritmul și, astfel, stresul scade”.
Dormi bine! Și creierul are nevoie de pauză
Odihna este esențială. „Copiii care nu pot să doarmă înainte de examen au dificultăți în a-și accesa toate resursele și în a-și atinge performanța maximă”, spune Ina Ilie. Aceasta le sugerează copiilor exerciții de relaxare sau meditații ghidate și alte resurse (unele disponibile gratuit în aplicația sa „Dor de mine”) pentru a reuși să se odihnească mai bine.
În loc de concluzie: Să faci tot ce ține de tine!
Chiar dacă mai sunt doar câteva zile până la Evaluarea Națională, nu este totul pierdut. Din contră: fiecare zi, fiecare exercițiu în plus, fiecare alegere de a mai exersa puțin ce nu stăpânești foarte bine poate înclina balanța. Nu e vorba despre miracole, ci despre încredere, strategie și calm. Iar toate acestea se pot construi cu pași mici și constanți. Așa cum spune Ina Ilie, „simplul fapt că devii conștient și începi să faci ce ține de tine în fiecare zi este deja un pas uriaș”. Evaluarea Națională nu este doar un test academic, ci și un pas în evoluția personală. Având „la purtător” instrumentele cognitive și emoționale potrivite, fiecare copil poate intra în sală cu mai mult echilibru și claritate.
