Elevii care intră la toamnă în clasa a IX-a ar putea susține, în 2030, un Bacalaureat foarte diferit de cel de astăzi. Ministerul Educației propune evaluare obligatorie la două limbi străine, probe reorganizate în funcție de profil și introducerea Religiei printre disciplinele posibile la anumite specializări umaniste. O profesoară de la Colegiul Național „Sfântul Sava” avertizează că noua probă la limba a doua vine exact în momentul în care orele pentru această disciplină se reduc. Iar Gabi Bartic, expert în Educație, spune că adevărata problemă este alta: „Habar nu avem la ce e bun Bacalaureatul”.
Bacalaureatul din 2030 ar putea însemna mai multe probe, mai multe certificări și încă o etapă de pregătire într-un sistem deja dominat de examene și meditații. Ministerul Educației a pus în dezbatere publică noua structură a examenului, care aduce schimbări importante: evaluare obligatorie la două limbi străine, probe reorganizate în funcție de profil și apariția Religiei printre materiile posibile la anumite specializări.
Una dintre cele mai controversate modificări este introducerea evaluării obligatorii la limba modernă 2 exact în momentul în care, potrivit noilor planuri-cadru, numărul de ore pentru această disciplină scade. Profesorii spun că elevii vor fi obligați să dezvolte competențe mai mari în mai puțin timp. Iar dincolo de toate aceste schimbări apare o întrebare care îi privește direct pe părinți: Bacalaureatul mai este un examen de final de liceu sau a devenit, în realitate, examenul care decide cine ajunge la facultate și cine nu?
Ce se schimbă la Bacalaureatul din 2030, în funcție de profil
Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Educației schimbă structura examenului de Bacalaureat pentru prima generație de elevi care va studia integral după noile planuri-cadru. Pe lângă introducerea evaluării la două limbi străine, examenul va avea probe diferite în funcție de filieră, profil și specializare.
Toți elevii vor susține:
- proba A, orală, de competențe la limba română;
- proba C, de competențe lingvistice. Până acum se susținea doar pentru o limbă străină (L1,) acum propunerea este să se susțină și pentru a doua limbă străină (L20 la două limbi moderne studiate (L1 și L2);
- proba D, de competențe digitale;
- proba E.a, scrisă, la Limba și literatura română.
Elevii din școlile cu predare în limbile minorităților vor susține și proba orală la limba maternă (proba B0.
La profilul Matematică-Informatică (pe lângă proba E.a, scrisă, la Limba și literatura română), elevii vor avea:
- proba E.b. – probă obligatorie la Matematică;
- proba E.c. – probă la alegere dintre Informatică, Fizică, Chimie sau Biologie.
La Științe ale naturii (pe lângă proba E.a, scrisă, la Limba și literatura română):
- proba E.b. – probă la alegere dintre Fizică, Chimie sau Biologie;
- proba E.c. – probă la alegere dintre Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică.
La profilul Științe sociale (pe lângă proba E.a, scrisă, la Limba și literatura română):
- proba E.b. – probă obligatorie la Istorie;
- proba E.c. – probă la alegere dintre Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.
La profilul Filologie (pe lângă proba E.a, scrisă, la Limba și literatura română), apare una dintre cele mai mari schimbări. Aici:
- proba E.b. – proba obligatorie a profilului va deveni o limbă străină;
- proba E.c. – probă la alegere dintre Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie.
Religia apare astfel pentru prima dată printre disciplinele din care elevii pot susține una dintre probele de Bacalaureat la anumite profiluri umaniste.
Potrivit informațiilor prezentate odată cu proiectul, proba F ar urma să fie evaluată separat față de probele clasice și să testeze competențe din afara profilului principal. De exemplu, elevii de la uman vor avea o probă complementară din zona disciplinelor reale, iar cei de la real una din zona disciplinelor umaniste.
Ministerul susține că noua structură urmărește adaptarea examenului la noile programe și la competențele pe care elevii ar trebui să le dobândească în liceu. Consultarea publică pentru proiect este deschisă timp de 10 zile.
Profesoară limba engleză C.N. „Sfântul Sava”: „Nu știu cum se va putea obține mai mult cu mai puțin…”
„Este o schimbare controversată având în vedere că orele de studiu pentru L2 s-au redus la jumătate”, spune Giorgiana Mihaela, profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București. Ea explică faptul că există o diferență mare între prima limbă străină și a doua limbă străină studiată la școală. La limba modernă 1, elevii au în continuare două ore pe săptămână și ajung la niveluri avansate de competență. În schimb, pentru limba modernă 2, elevii pornesc adesea de la nivel A0 sau A1, iar din viitorul an școlar ar urma să aibă doar o oră pe săptămână. „Nu știu cum se va putea obține mai mult cu mai puțin…”, spune profesoara.
Ea atrage atenția că, în practică, mulți adolescenți vor ajunge probabil la un nivel A2 la a doua limbă străină, chiar dacă învață constant. Pentru comparație, nivelul B1 – cel spre care ar trebui să ajungă elevii până la finalul liceului – presupune sute de ore de studiu și capacitatea de a purta conversații independente și de a funcționa într-un context academic sau profesional. „Cu o oră pe săptămână vor atinge probabil nivelul A2 învățând susținut această materie”, spune profesoara. În opinia ei, reducerea orelor și introducerea probei obligatorii la Bacalaureat merg în direcții opuse. „Consider că este necesar să se revină la două ore de studiu pe săptămână pentru a garanta un nivel de competență care să fie de un real ajutor elevilor după absolvirea liceului. Altfel va rămâne doar o probă în plus! Profesoara crede că noua probă va împinge și mai mulți părinți spre meditații și certificări private.
„Realitatea tristă e că toată lumea aleargă după certificări, rezultate și examene, astfel că centrele de meditații vor avea de muncă!. Ea spune că presiunea asupra adolescenților începe încă din gimnaziu și continuă apoi pe tot parcursul liceului. „Se muncește zi și noapte cu acești copii ca să reușească într-o țară din care vor pleca, pentru că aici li se oferă prea puțin pentru cât au muncit”.
Gabi Bartic: „Religia aici nu e problema. E simptomul”
„Cu cât m-am ambalat mai tare în a scrie despre subiectul ăsta, cu atât mi-am dat seama că habar nu avem la ce e bun Bacalaureatul”, spune Gabi Bartic pentru Totul Despre Mame. „Legea spune că diploma de bacalaureat «dă dreptul de acces în învățământul superior». Atât. Nu ce trebuie să știe sau să poată face absolventul care o primește”, spune Bartic. În realitate însă, spune ea, Bacalaureatul funcționează deja ca examen de admitere la facultate. „România e una dintre singurele țări care folosește examenul ca instrument de admitere fără să declare asta și fără să derive din această funcție niciun criteriu de conținut. Așa îl folosesc universitățile, așa îl percep elevii și părinții, așa funcționează în practică. Problema e că sistemul nu și-a asumat asta explicit”.
Din acest motiv, Bartic spune că noua reformă ridică o întrebare importantă pentru părinți și adolescenți: dacă Bacalaureatul decide accesul la facultate, atunci de ce probele sunt legate aproape exclusiv de profilul liceului și nu de drumul pe care copilul îl va alege mai târziu? „Dacă îl folosim la admitere, ar trebui să îi permitem copilului să aleagă probele în funcție de facultatea unde vrea să meargă. Ce relevanță mai au mate-fizică-info dacă elevul decide după aceea să dea la Filosofie?”
Ea spune că alte sisteme europene au definit mult mai clar rolul examenului final de liceu. Germania îl numește chiar „calificare pentru accesul în învățământul superior”, iar Finlanda îl leagă direct de competențele și nivelul de maturitate pe care elevul le-a dobândit până la finalul liceului. Din această perspectivă, spune Gabi Bartic, adevărata discuție nu ar trebui să fie doar despre ce materii intră la Bacalaureat, ci despre ce ar trebui să știe și să poată face un adolescent care termină liceul în 2030. „Da, limbi străine – dar evaluate ca abilitate reală de comunicare, nu ca reproducere de gramatică. Da, competențe digitale – inclusiv utilizarea etică a inteligenței artificiale. Și mai ales gândire critică”.
Referitor la introducerea Religiei printre disciplinele posibile la unele probe, Bartic spune că problema nu este existența unei materii despre religie, ci felul în care aceasta este predată astăzi în școală: „O istorie comparată a ideilor religioase ar fi extraordinară pentru un viitor student. Dar asta nu avem acum. Religia este organizată confesional. Nu e istorie comparată a ideilor religioase. E catehism cu pretenții academice”. În opinia ei, includerea Religiei printre probele unui examen care decide accesul la facultate arată o problemă mai profundă a sistemului educațional românesc: „Religia aici nu e problema. E simptomul”.
