Modul în care sunt testați, evaluați și notați elevii din România se va schimba într-un viitor nu foarte îndepărtat. Procesul presupune mai multe etape, iar una dintre ele este stabilirea și implementarea unor standarde noi de evaluare. Concret, standardele exacte îi vor ajuta pe profesori să știe exact ce așteptări trebuie să aibă de la elevi și să îi evalueze obiectiv, în funcție de progresul lor, de gradul în care stăpânesc materia parcursă și de competențele acumulate. Se elimină astfel subiectivismul profesorului, diferențele de notare între școli și discriminările.
Realizarea standardelor naționale de evaluare se face cu ajutorul a doi experți internaționali, prof. dr. Mark Reckase (profesor la Michigan State University și fost președinte al National Council on Measurement in Education) și dr. Eduardo Cascallar (profesor la KU Leuven, Belgia). Acesta din urmă, aflat săptămâna trecută în România, ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat de ce nu sunt eficiente practicile actuale de notare și evaluare și ce se va schimba odată cu implementarea noilor standarde (conform unei declarații recente făcute de ministrul Educației, în ianuarie 2026 vor fi finalizate noile standarde pentru învățământul primar și cel gimnazial).
Eduardo Cascallar este profesor și cercetător în SUA și Europa, a dezvoltat metodologiile utilizate în testările naționale ale mai multor țări și a oferit consultanță pentru organisme internaționale precum OECD, UNESCO și ministere ale educației din mai multe state.
Totul Despre Mame: De ce are România nevoie de noi standarde educaționale? Ce probleme vor rezolva ele odată implementate?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Standardele de evaluare oferă beneficii atât pentru elev, cât și pentru sistemul educațional. Ele asigură o validitate mai mare a testului, o fiabilitate mai bună (adică precizia testului) și permit o acoperire mai largă, pentru a evita situațiile de discriminare sau de practici incorecte. În multe feluri, aceste standarde răspund tuturor cerințelor unei evaluări de calitate.
Cum se va schimba modul în care vor fi evaluați copiii în clasă? La ce beneficii imediate și pe termen lung se pot aștepta elevii și profesorii?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Standardele nu influențează direct modul în care alegi, ca profesor, să evaluezi, dar aș spune mai degrabă că, indiferent de metoda de evaluare aleasă, standardele oferă o direcție clară cu privire la nivelurile care trebuie atinse, într-un mod corect și echitabil. Beneficiile, așadar, constau în îmbunătățirea calității testării. Un test mai bun va putea măsura abilitățile elevilor mai corect și fără subiectivism.
Care sunt riscurile în cazul în care nu se reformează acest sistem de evaluare?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Riscurile sunt, în mare parte, aceleași cu cele existente în prezent: sistemul poate produce rezultate care nu sunt comparabile în timp, care nu se bazează pe o scală comună de referință, pot exista subiectivism și rezultate incorecte care nu sunt vizibile, iar evaluările pot să nu aibă validitatea necesară în ceea ce privește acoperirea conținutului sau evaluarea corectă a nivelurilor la care se află elevii.
CITEȘTE ȘI: Oana Moraru: „Meditațiile sunt o necesitate. Un paravan grotesc, după care ascundem impostura la clasă”
Cum vor fi adaptate aceste standarde la realitățile din România, dat fiind faptul că în prezent există discrepanțe mari de evaluare între mediul urban și cel rural și între școli în general?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Standardele trebuie dezvoltate pentru întreaga țară și vor ține cont de realitățile actuale ale țării. Standardul, desigur, va fi același, nu este afectat direct, însă nivelul de performanță așteptat ar trebui să acopere întreaga gamă de rezultate posibile, corespunzătoare diferitelor niveluri de abilitate al elevilor. Așadar, standardul ar trebui să ghideze atât construirea examenelor sau testelor, cât și interpretarea rezultatelor, într-un mod mai corect și coerent.
Unii profesori din România notează elevii atunci când îi prind nepregătiți, nu atunci când știu lecția. De asemenea, există practica de a nu pune notă neaparat pe competențe și cunoștințele, ci, mai degrabă, pe disciplină și comportament. Cum se poate schimba acest lucru?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Cred că este o practică foarte gravă și că acest lucru poate fi corectat printr-o formare adecvată a profesorilor. Dacă un profesor procedează astfel, pentru mine este un semn clar că nu are nicio înțelegere a ceea ce înseamnă o evaluare de calitate. În acest caz, ceea ce este necesar este o recalificare și o formare corectă cu privire la ce înseamnă evaluarea, care sunt metodele și modalitățile de a evalua corect, iar apoi aplicarea acestora într-un mod obiectiv, echitabil, în sala de clasă.
Orice evaluator bun, indiferent de domeniu, are nevoie de pregătire și trebuie să cunoască care sunt indicatorii corecți ce oferă o estimare corectă, validă și fiabilă a performanței. Fără această formare și fără indicatorii corecți, care vor fi furnizați de standard, nu poți face o evaluare corectă.
Ce ar trebui să știe profesorii despre rolul standardelor moderne și cum vor fi sprijiniți în implementarea lor?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Profesorii trebuie să beneficieze de formare nu doar în ceea ce privește standardele în sine. E important să aibă parte de o pregătire amplă și conceptuală privind modelele care sunt folosite în prezent pentru a estima performanțele. De asemenea, este important ca ei să înțeleagă modul în care sunt concepute evaluările (și rațiunile din spatele acestora) și să fie instruiți în interpretarea rezultatelor concrete obținute de propriii lor elevi. Cred că, dacă ar beneficia de o formare solidă în domeniul evaluării — fie în etapa de pregătire inițială, fie prin cursuri de formare continuă — și ar avea astfel o imagine de ansamblu clară, profesorii ar fi mult mai bine pregătiți să înțeleagă cum vor fi construite noile evaluări.
Ne puteți da exemple de țări care au implementat reforme similare. Ce ar putea învăța România din experiența lor?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Am derulat numeroase proiecte similare de reformă împreună cu Banca Mondială. Am lucrat în Columbia, Honduras, Chile, Vietnam, Kuweit, Kosovo, Croația și în multe alte țări pe care le-aș putea enumera. Cred că, în moduri diferite și cu obiective și rezultate ușor distincte, toate aceste țări și-au îmbunătățit sistemul educațional.
Există vreo legătură între practicile actuale de evaluare din România șiu performanțele slabe obținute la testările PISA?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: PISA este diferit, pentru că nu măsoară rezultatele în raport cu programa școlară, ci evaluează nivelul de performanță în competențe al elevilor de 15 ani din întreaga lume. Este diferit, de exemplu, de teste precum TIMSS, care se bazează pe programa școlară pentru științe și matematică. Din acest punct de vedere, PISA nu este legat de programă. Totuși, aș spune că o performanță slabă la PISA înseamnă că elevii nu dobândesc competențele pe care ar trebui să le aibă la vârsta de 15 ani. Asta înseamnă că, într-o combinație dintre conținuturile parcurse în mai multe clase și experiențele de viață, elevii nu reușesc să-și formeze competențele necesare pentru acel nivel.
În ceea ce privește legătura cu evaluările, deși nu este o relație directă, deoarece în PISA nu se testează aceleași lucruri, pot spune că evaluările actuale din România nu sunt comparabile de la un an la altul. Prin urmare, progresul elevilor nu poate fi urmărit doar privind rezultatele și observând dacă acestea sunt mai bune sau mai slabe. Aceste rezultate sunt, practic, instantanee: o fotografie de moment în fiecare an. Ele sunt exprimate diferit de la un an la altul, din cauza modului în care sunt construite testele.
Un alt aspect este că itemii, în România, nu sunt pretestați. Uneori aveți teste de o calitate mai bună, alteori mai puțin precise, în funcție de an. Există multe elemente care contribuie la lipsa comparabilității între testările naționale și, de asemenea, la o comparabilitate redusă cu evaluări externe, precum PISA.
În final, ce le-ați spune părinților care ar putea fi îngrijorați de faptul că schimbările anunțate vor pune mai multă presiune pe copiii lor?
Prof. dr. Eduardo Cascallar: Cred că presiunea generată de testări va fi, probabil, mai mică dacă testele vor fi mai bine înțelese de populație în general și dacă vor exista suficiente materiale explicative, exemple și ghiduri disponibile pe site-uri, care să arate clar cum vor arăta testele. Cred că ar trebui făcut acest lucru fiindcă ar contribui la reducerea anxietății legate de testare. Conținutul testului, ponderea fiecărui tip de conținut, toate aceste lucruri ar trebui să fie cunoscute de publicul larg, în special de elevi și de părinți. Cunoașterea tipurilor de întrebări, a importanței lor și a conținutului pe care îl acoperă, fără a cunoaște întrebările exacte, ar trebui să reducă anxietatea și să fie în beneficiul elevului.
Prof. dr. Eduardo Cascallar este expert internațional în psihometrie, evaluare educațională și modelare predictivă, cu o carieră academică și de cercetare desfășurată la intersecția dintre științele cognitive, inteligența artificială și politicile educaționale.
