Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de un candidat care își declară deschis admirația pentru Mișcarea Legionară, ridică întrebări serioase despre nivelul de educație istorică, juridică și civică al tinerilor. Acest moment marchează un punct de cotitură, scoțând în evidență lacunele sistemului educațional în pregătirea tinerilor pentru a analiza critic trecutul și a preveni repetarea erorilor istorice.
Istoria românilor este studiată în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a, fiind inclusă ca disciplină obligatorie la proba de bacalaureat. Dacă la clasa a IV-a se pune accentul pe familiarizarea elevilor cu principalele evenimente și procese istorice, în programa școlară de la clasa a VIII-a apar deja primele teme recomandate pentru studierea ideilor politice în lumea românească în perioada interbelică, cât și pentru studierea României în Al Doilea Război Mondial sau a Holocaustului în România.
Trei propoziții despre extrema dreaptă într-un manual de istorie de clasa a VIII-a
Având în vedere că termenul „legionar” a fost cel mai căutat pe dexonline.ro în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, mă voi raporta la acesta. Pentru clasa a VIII-a, dintre cele trei manuale de istorie aprobate de Ministerul Educației, disponibile pe platforma online https://www.manuale.edu.ro, culmea, doar manualul publicat de editura ArtKlett utilizează termenul „legionar”. Chiar dacă în manualul de la editura „Litera” nu se pomenește în mod concret de existența legionarilor, autorii au alocat (doar!) trei propoziții pentru ceea ce a reprezentat extrema dreaptă: „Extrema dreaptă este reprezentată de Legiunea Arhanghelului Mihail, creată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu. În 1930 s-a constituit Garda de Fier. Antisemitismul, anticomunismul și violenţa caracterizează această mișcare.” După cum se vede, formularea este greu de descifrat, iar ideile acestea sunt imposibil de pus în context de către elevii de 13-14 ani.
În plan opus, în manualul de la editura ArtKlett sunt descrise toate orientările politice din România interbelică, printre care este inclusă și extrema dreaptă. Sunt amintite cele două partide politice – Liga Apărării Național‑Creștine și Mișcarea Legionară – sunt evidențiate caracteristicile lor ideologice, obiectivele politice și sunt oferite exemple despre activitatea lor violentă. Descrierea subliniază teroarea instituită de legionari în perioada în care s-au aflat la conducerea țării, evidențiind pogromurile îndreptate împotriva populației evreiești, precum și arestările și asasinarea liderilor politici aparținând partidelor democratice.
Faptul că un candidat care apreciază Mișcarea Legionară nu e sancționat ridică mari semne de întrebare
Evident, în clasa a XII-a se pune mai mare accent pe caracteristicile fundamentale ale ideologiei totalitare din secolul extremelor, iar în programa pentru examenul de bacalaureat, la capitolul „Oameni, societate și lumea ideilor” este inclusă și lecția „ Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.” În mod normal, datorită studierii istoriei, un absolvent de liceu, indiferent de profil, ar trebui să dețină minime cunoștințe despre impactul negativ pe care legionarii l-au avut asupra țării noastre și ar putea să sancționeze prin vot un candidat la funcția de președinte care își declară public aprecierea pentru liderul Mișcării Legionare. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat într-un număr mare, clar ne ridică multe semne de întrebare.
De asemenea, este relevant să menționez că, încă din gimnaziu, elevii au ocazia să analizeze impactul regimurilor autoritare și totalitare asupra societății, inclusiv în cadrul orelor de Educație socială. Teoretic, la clasa a VII-a, disciplina „Educație pentru cetățenie democratică” oferă un context propice pentru astfel de discuții, precum și pentru a analiza sistemul politic actual din România și relația dintre cetățeni și autorități.
Educația juridică i-ar ajuta pe elevi să înțeleagă fascismul, rasismul, xenofobia
Contextul actual evidențiază, mai mult ca niciodată, necesitatea predării Educației juridice în școlile din România. Dacă tinerii ar fi studiat această disciplină, ar fi înțeles că legislația interzice nu doar promovarea cultului persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ci și susținerea ideologiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, așa cum stipulează Ordonanța de Urgență nr. 31/2002. Aceasta reglementează sancționarea fermă a acțiunilor care implică utilizarea sau promovarea acestor ideologii, subliniind incompatibilitatea lor cu valorile unei societăți democratice.
Educația juridică ar oferi tinerilor cunoștințele necesare pentru a înțelege aceste legi și motivele existenței lor. Într-un context precum cel actual, în care Călin Georgescu, un admirator declarat al Mișcării Legionare, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, devine evidentă importanța unei populații educate din punct de vedere juridic. Tinerii ar fi capabili să recunoască derapajele extremiste și să înțeleagă consecințele istorice ale ideologiilor care promovează ura și violența. Astfel, ar putea evalua critic liderii politici și deciziile lor, protejând valorile democratice și statul de drept.
Predarea Educației juridice nu doar că ar întări respectul pentru lege, dar ar forma generații de cetățeni responsabili, conștienți de drepturile și obligațiile lor, care să poată preveni reapariția unor regimuri autoritare sau totalitare. Această disciplină ar deveni un scut împotriva ignorării istoriei și ar întări democrația, contribuind la construirea unei societăți mai informate și mai puternice.
- CITEȘTE ȘI: Vorbiți-le copiilor despre politică! Nu-i lăsați pradă algoritmilor, boților, propagandei!
Profesorii se concentrează pe bifarea unor lecții din programă
Revenind la istorie și la modul în care aceasta este predată, este important să subliniez că scopul școlii nu este să formeze o generație de istorici la finalul gimnaziului sau al liceului. Evenimentele și procesele istorice ar trebui folosite ca pretext pentru dezvoltarea gândirii critice, pentru că numai în felul acesta putem avea o societate mai greu de manipulat. Dacă ne uităm la cea mai recentă programă de istorie avizată de Ministerul Educației, chiar pe prima pagină citim că istoria îşi asumă „dezvoltarea unor elemente legate de dezvoltarea gândirii critice” sau „formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism, de formarea de stereotipii şi xenofobie”. Cât de bine sună teoria, doar că practica este total alta. În realitate, profesorii se concentrează mai mult pe bifarea unor lecții recomandate în programă, în loc să acorde o atenție sporită procesului prin care îi ajută pe elevi să își dezvolte o serie de competențe de care vor avea nevoie ca viitori adulți.
Acum, la finalul unui deceniu prezidențial, rămânem doar cu eșecul proiectului „România educată” și cu o creștere alarmantă a ratei analfabetismului funcțional. Dacă peste 40% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei, conform rezultatelor studiului național de literație din anul 2022, rezultatele privind opțiunea de vot a tinerilor poate fi justificată.
Predarea istoriei, educației sociale și juridice nu trebuie să fie doar un exercițiu teoretic, ci un proces activ care să le dezvolte elevilor gândirea critică și înțelegerea profundă a trecutului, prezentului și viitorului. Într-o societate în care deciziile politice și opțiunile de vot pot avea consecințe istorice, educația devine cel mai puternic instrument de prevenire a derapajelor extremiste și de consolidare a democrației. Viitorul țării depinde de modul în care tinerii sunt pregătiți să înțeleagă istoria, să respecte legea și să acționeze în interesul unei societăți libere și incluzive.
Ovidiu Iordache este profesor de Istorie, de Educație Socială și de Educație juridică la Școala Gimnazială Step by Step din București. Este absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și a urmat programul de masterat „Istoria Ideilor, Mentalităților și a Culturii de Masă”, organizat în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism a aceleiași universități. Interesele sale profesionale și personale includ istoria, dreptul, politicile publice, teatrul, cinematografia și fotografia.
