Ne băgăm sau nu nasul în alegerea profesională a copilului nostru?

Raluca Dumitrică
Copiii si meseriile visate
Copiii speră să lucreze la maturitate în domenii variate

Alegerea profesionala copii Totul despre mameCât mai multe informaţii nu strică

Poţi să-l mai ajuţi pe copil să descopere cât mai multe posibilităţi de carieră vorbind cu mai mulţi prieteni şi apropiaţi şi rugându-i să-l lase pe copil să le facă o vizită la locul de muncă, pentru a vedea ce se întâmplă prin alte părţi, nu numai la tine sau la soţul tău la serviciu. După ce puştiul tău se va arăta încântat de un anumit domeniu, trebuie să îi prezinţi avantajele şi dezavantajele meseriei, într-o manieră obiectivă. Nu uita pe urmă să te abţii pe cât posibil să-i judeci propria alegere. Nu contribui cu nimic la evoluţia sa profesională dacă, atunci când copilul vine entuziasmat acasă şi-ţi spune că vrea să se facă scamator, îi zici că e o prostie. Cu siguranţă îl întristezi şi îl faci să simtă că, indiferent de ce alegere ar face, aceasta va fi ironizată de tine.

Meseria potrivită poate fi găsită chiar în familie

Statisticile, dar şi exemplele concrete din jurul nostru ne arată că există meserii care au fost transmise din generaţie în generaţie, exemplul bunicilor şi al părinţilor fiind elocvent pentru alegerea viitoare a copilului. Mulţi copii tind să urmeze meseria părinţilor, mai ales dacă aceasta nu presupune un program infernal sau o responsabilitate uriaşă, dar nici nu e stresantă sau prost remunerată (da, pare meseria ideală, dar această aparenţă poate fi întreţinută şi de modul în care părintele reuşeşte să îşi ducă la bun sfârşit îndatoririle de la job). Dacă, în schimb, meseria părintelui este un calvar pentru părinte însuşi, atunci este evident că cel mic nu va vrea sub nicio formă să repete aşa-zisa greşeală a acestuia.

Un an sabatic? De ce nu!

Nu te îngrijora dacă copilul tău nu se poate hotărî la terminarea liceului în ce direcţie să meargă. Presiunea timpului şi a celor din jur îi pot aduce un stres suplimentar, mai ales dacă simte că nu este hotărât 100% spre un domeniu cert, iar toţi aceşti factori pot contribui la consolidarea sentimentului că nu ia decizia corectă. Ştiu că nu e o variantă prea realistă, dar ce-ar fi dacă după bacalaureat toţi tinerii care nu ştiu încotro s-o ia să poată beneficia de un an sabatic, în care să exploreze relaxaţi diferite domenii, să călătorească, să facă voluntariat şi să înveţe să se cunoască pe ei înşişi, fără să simtă că-i presează timpul, societatea, familia? Această practică nu este o noutate în Occident, unde mulţi tineri obişnuiesc să plece într-o călătorie după terminarea liceului, care are ca scop sedimentarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul ultimilor ani, testarea unor domenii noi de activitate şi descoperirea sinelui. Dacă această variantă este imposibil de pus în practică, nu te teme dacă copilul vine cu nenumărate sugestii de job într-o perioada scurtă de timp şi nici dacă după ce se angajează pentru prima dată mai schimbă câteva domenii de lucru. E chiar sănătos să facă asta, dacă nu simte că şi-a găsit locul cu adevărat, mai ales că tranziţia de la educaţia full-time la un job full-time nu are loc peste noapte.

Niciodată nu e prea târziu pentru schimbare!

În cazul în care şi vouă vi se pare că sunteţi prinşi într-o profesie care nu vă caracterizează, atunci poate ar fi bine să faceţi o pauză de gândire şi să găsiţi nişte soluţii pentru a ieşi din această situaţie. Deşi este greu să schimbaţi ceva, mai ales dacă jobul actual oferă o stabilitate materială pe care nu ştiţi dacă o veţi putea obţine întorcând macazul, nu înseamnă că trebuie să faceţi compromisuri care îşi vor arata colţii la un moment dat. Vă puteţi găsi un al doilea job pe care să îl practicaţi în măsura în care timpul vă permite şi care să vă aducă şi împlinire sufletească. Dacă nu, un hobby sau o activitate de voluntariat pot să vă încarce bateriile considerabil, pentru a duce la bun sfârşit sarcinile de serviciu. Încercaţi!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa