Mihai Dimian, ministrul Educației, a postat azi pe contul personal de Facebook un mesaj în care se arată revoltat de faptul că mulți părinți și profesori se plâng de „haosul din Educație”. El spune că acest domeniu nu e stăpânit de haos, ci doar de probleme multe, rezolvabile. La postarea lui au răspuns părinți și profesori care se confruntă cu o serie de situații complicate generate de lipsa legislației și a metodologiilor, de lipsa predictibilității, de programe încărcate etc. „Nu cred în povestea cu așa-zisul haos. Cred însă în DEZASTRUL din EDUCAȚIE, dacă am în vedere procentele care țin de abandonul școlar și analfabetismul funcțional. Pe aceste PALIERE chiar e DEZASTRU”, i-a răspuns cineva.
Iată mesajul ministrului Educației:
Încă din prima zi a mandatului de ministru am văzut proiectată în spațiul public imaginea „haosului din educație” pornind de la „realitatea” că 50% dintre școli nu vor organiza simulările pentru Evaluarea Națională. Am primit și numeroase sfaturi pentru a renunța la organizarea ei în acest an. Mesajul meu a fost unul de respect pentru dreptul profesorilor de a-și exprima nemulțumirile și o deschidere a dialogului cu reprezentanții federațiilor sindicale, precum și direct cu profesorii și elevii. Am pregătit, cu răbdare și măsuri adaptive, alături de colegi, acest exercițiu important pentru elevi. Realitatea a fost alta: peste 97% dintre școli au organizat simulările în prima etapă și am oferit și oportunitatea unei a doua simulări la care au mai participat încă 1,5%.
Mi s-a „explicat” ulterior că senzaționalul vinde, în timp ce realitatea este, de multe ori, plictisitoare. Prefer însă această realitate „plictisitoare”, construită prin muncă, fapte și rezultate, în locul scenariilor spectaculoase despre ceea ce urmează să se întâmple. Au urmat multe alte situații în care ni s-a spus, înainte ca lucrurile să se întâmple, că va fi haos. Reamintesc aici doar despre „haosul din PNRR” pentru educație, pe care realitatea arată că îl încheiem cu bine, printr-un efort considerabil al tuturor celor implicați; despre „haosul de la Bacalaureat”, care s-a încheiat cu cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, prin aceeași implicare și măsuri adaptate situațiilor dificile cu care ne-am confruntat.
Probleme există în educație. Unele sunt vechi, altele sunt mai noi, dar la fel de serioase și nu am nicio intenție să le minimalizez. Dar problemele nu sunt sinonime cu haosul, iar educația nu se construiește din titluri spectaculoare. Se reconstruiește cu răbdare, cu implicare și cu pasiune. Ministerul Educației și Cercetării coordonează:
- peste 6000 de ordonatori de credite, aproximativ jumătate din numărul de ordonatori de credite din guvernul României;
- un sistem cu peste 300.000 de angajați, mai mult de un sfert din totalul angajaților din instituțiile și autoritățile publice;
- aproximativ 3,5 milioane de copii și tineri în învățământul preuniversitar și universitar, iar dacă îi adăugăm și pe părinți, ajungem la mai mult de jumătate din populația României implicată direct;
- implementarea a 7.000 de proiecte PNRR, aproximativ o treime din numărul de proiecte PNRR ale României.
Doar privind aceste cifre, am putea ajunge la concluzia că România s-ar putea descurca și cu un Guvern format din 2-3 ministere. Dar există o concluzie mai serioasă. Într-un sistem de asemenea dimensiuni și complexitate, în care milioane de oameni interacționează zilnic, vor exista în fiecare zi probleme, nemulțumiri sau situații care trebuie corectate. În analiza sistemelor complexe, există și celebrul „efect al fluturelui”: chiar și o bătaie de aripi a unui fluture poate avea, în anumite condiții, efecte enorme. În educație există suficiente probleme reale pe care trebuie să le rezolvăm. Totuși, nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi. Educația nu poate fi reconstruită într-o lună sau într-un an. Dar poate fi îndreptată, dacă avem continuitate, înțelegere și răbdare.
P.S. La un moment dat, preocupările mele științifice au inclus sistemele dinamice și teoria haosului. Unul dintre membrii comisiei mele de doctorat a fost prof. Edward Ott, unul dintre pionierii controlului haosului în sisteme dinamice complexe. Nu avem haos în educație. Avem un sistem complex, cu multe probleme care trebuie rezolvate. Iar dacă vom ajunge vreodată la haos, sper să avem suficientă înțelepciune pentru a-l controla.
Ce l-au întrebat părinții și profesorii pe ministrul Educației
Redăm mai jos problemele ridicate de către părinți și profesori, precum și câteva dintre răspunsurile ministrului Dimian:
Viorel Muscas: „Intr-adevar nu e haos, e doar multa nepasare. Sa schimbi de exemplu complet programa la informatica la clasele a IX-a, dar sa nu oferi manualele, nici macar in format digital, din timp, pentru a putea fi studiate pentru a fi pregatit la clasa, cum ati numi dvs. asta, chiar sunt curios?”
Răspunsul lui Mihai Dimian: „Stimate domn Viorel Muscas, vă muțumesc pentru mesaj și voi transmite un mesaj pe aceast subiect în week-end. În ultimele 6 luni nu a fost deloc nepăsare ci de o muncă intensă pe acest subiect. Veți constata, cu date, acest lucru! Și așa cum am procedat și în trecut, vor fi acțiuni adaptate situației.”
Viorica Stănescu: „Domnule ministru, cu plata cu ora ce se întâmplă?Anul trecut am avut o clasă și am fost plătită doar pentru timpul fizic de efectuare a orei. Însă la acea clasă eu am pus note, am elaborat și tehnoredactat teste, simulări de bacalaureat etc. Timpul alocat activităților conexe orei de curs a fost neplătit și am rugămintea de a primi o diplomă de voluntariat. Este posibil, vă rog? Știți că un profesor universitar pensionar a fost plătit pentru 11 ore pe săptămână (un pic peste jumătate de normă) plata cu ora și a primit sub 2000 de lei pe lună. Este vorba despre un profesor de fizică, știm că la fizică este deficit de profesori. Ați promis o creștere însă se pare că va rămâne la fel.”
Răspunsul lui Mihai Dimian: „Stimată doamnă Viorica Stanescu, acțiunile mele în ce privește plata cu ora s-au reflectat în proiectul de lege a salarizării care prevede și o formulă de calcul pentru plata cu ora, ce împarte salariul de bază la 120, în loc de 168 cum este acum. Având în vedere că și salariul de bază era mai mare, această formulă conducea la o creștere cu 70% a tarifului actual. Se aplica din luna decembrie. Nu a mai fost depus proiectul în Parlament, dar noul Guvern va trebui sa acționeze și în această privință.”
Bianca Ioana Scripchin: „Acest haos este mai mult un DEZASTRU!!! Problemele din învățământ nu sunt legate doar de examenul de bacalaureat sau evaluările naționale. Și învățământul preșcolar este la pământ, organizarea și lipsa de profesionalism a inspectoratului școlar lasă mult de dorit!!! Nedreptatea ISJ Alba asupra copiilor înscriși la GPP “PITICOT” din Cugir rămâne fără rezolvare, fără răspuns la sesizări, apeluri, mailuri… pur și simplu ni se încalcă dreptul de a ne înscrie copiii la grădiniță dorită, fără ca măcar să primim o explicație legală a faptului ca au fost respinse dosarele de înscriere. Astăzi este vineri…. Luni se începe grădinița, iar ISJ Alba încă nu răspund încercărilor noastre de a soluționa acest aspect. Solicit investigarea acestui caz de către un CORP DE CONTROL AL MINISTRULUI la ISJ Alba, Colegiul tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir și GPP “Piticot” Cugir. Cu stimă, un părinte îngrijorat”
Lidia Șerban: „Haos avem când se permite similtanul , când numărul de copii maxim este incredibil de mare…când noi ne ocupăm de burse…manuale vechi ( care au trecut deja prin 6 generații ) …ce să mai zicem de faptul că prof de sport predă desen …”
Iuliana Șerban: „Bună ziua. Și totuși în școli se resimte haos. Vă dau doar un exemplu: la clasa a 9-a s-au schimbat total programele școlare la informatică și TIC (inclusiv prin introducerea unui nou limbaj, Python în loc de C++, iar la TIC aplicații și capitole noi), fără să avem manuale din timp și nici vreun program de formare. Printre cursurile oferite de CCD București nu există nici măcar unul care să ne pregătească pentru programa nouă. Am fost lăsați pur și simplu să ne descurcăm singuri, să învățăm nu se știe de unde, în concediu (după un an extrem de obositor, cu norme mărite), treaba noastră cum. De ce nu s-a amânat aplicarea noilor programe școlare până în momentul în care ne puteau fi puse la dispoziție, din timp, manuale și cursuri de pregătire?”
