Sisteme alternative de învăţământ în România: Step by Step, Waldorf, Montessori, Homeschooling

TOTUL DESPRE MAME
Sisteme alternative de învăţământ în România

    În ultima vreme se discută mai mult ca niciodată despre sisteme alternative de învățământ în România și în lumea largă. Facem o scurtă trecere în revistă a celor mai importante dintre ele.

    Mulți dintre părinții de azi sunt foşti elevi realmente marcaţi de metodele de educaţie şi de predare de dinainte de ’89, dar şi din experimentalii şi dezechilibraţii ani ’90. Avem experienţa mai plăcută şi mai mulţumitoare a grădiniţelor particulare în care ne-am înscris copiii în ultimii ani. Grădiniţe în care se practică un sistem de învăţământ deschis şi modern, o alternativă, până la urmă, la sistemul de predare din instituţiile de stat, care, din nefericire, face încă subiectul ştirilor de groază mult mai des decât „limita admisă” într-o ţară civilizată.

    Nu e de mirare că toate aceste lucruri aduc părinții în situația de a lua în discuţie un sistem de învăţământ alternativ. Părinţii nu vor ca micuţii lor să aibă parte de aceleaşi metode de educaţie învechită de care au avut ei parte şi care încă se practică. Vor școli în care copiii să se simtă liberi, să meargă fără teamă, să aibă timp să se joace după şcoală şi nu să stea cocoşaţi deasupra temelor timp de patru, cinci ore, vor ca abilităţile şi pasiunile copiilor să fie încurajate în cadrul orelor de curs, vor o şcoală care să îi pregătească cu adevărat pentru lumea cea mare, nu una care le îndeasă cu de-a sila informaţii în cap.

    Iată care sunt sistemele alternative de învăţământ disponibile în România, în sistem public sau privat:

    Step by Step

    Sistemul Step by Step este probabil cel mai la îndemâna sistem alternativ din România, fiind vorba de clase speciale organizate în cadrul şcolilor obişnuite, de stat.

    Step by Step este un program educaţional american implementat în anul 1994, de către Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, în 15 ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România.

    Dacă la început programul era destinat copiilor din medii sociale defavorizate, el s-a extins rapid pentru toate categoriile de elevi.

    În cadrul acestor clase, predarea se face după programa şcolară pentru învăţământul tradiţional, folosind însă metodele specifice programului Step by Step: încurajarea colaborării dintre elevi şi nu a competiţiei, educaţie individualizată, în funcţie de aptitudinile şi ritmul specifice fiecărui elev, formarea deprinderilor de muncă independentă. În clasă se lucrează pe centre de activitate (zone delimitate şi dotate cu materiale educaţionale specifice unei „materii” – centru de citire, centru de scriere, centru de ştiinţă, centru de matematică, centru de artă şi centru de construcţii), încurajarea participării active a părinţilor la procesul educaţional, program zilnic de 8 ore, desfăşurat sub îndrumarea a două învăţătoare la fiecare clasă.

    Acest sistem alternativ promovează învăţarea prin descoperire, prin interacţiune cu mediul, stimulând curiozitatea naturală a copilului şi valorizând participarea sa la procesul de educaţie (opus sistemului tradiţional, care este încă centrat pe acumularea unor cunoştinţe şi asimilarea unor comportamente).

    Waldorf

    Educaţia Waldorf este bazată pe cercetarea spiritual-ştiinţifică a lui Rudolf Steiner, filozof austriac, om de ştiinţă, pedagog şi artist, întemeietorul unei mişcări de şcolire independentă, reprezentată astăzi în centre din toată lumea. Acest tip de educaţie recunoaşte faptul că fiecare fiinţă umană este unică şi trece prin diferite etape de dezvoltare. Responsabilitatea pedagogiei este să răspundă nevoilor fizice, sociale, emoţionale, intelectuale şi spirituale specifice fiecărei faze de dezvoltare. Educaţia copiilor devine vie prin activităţile artistice (pictură, desen, modelaj şi lucru manual), teatru, meşteşug în lemn, jocuri, muzică pentatonică, basme.

    În România, sistemul alternativ Waldorf este implementat în unităţi de învăţământ din mai multe localități, fie în clase special formate în cadrul şcolilor cu sistem clasic de predare, fie în şcoli şi licee având ca specific sistemul educaţional Waldorf.  Conform Federaţiei Waldorf din România – unde găsiți și o listă cu instituțiile de învățământ unde se practică sistemul Waldorf – o şcoală Waldorf este o şcoală în care se încearcă educarea omului în ansamblul său, atât cognitiv, cât şi artistic, armonizând procesul educaţional. Disciplinele şcolare nu sunt privite ca scop în sine, ci ca mijloace educaţionale, drept pentru care nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfârşitul clasei o caracterizare scrisă de învăţător sau de profesori.

    Pentru studiu nu se folosesc manuale în clasele mici: elevii folosesc informaţia primită în orele de curs şi toată gama de cărţi existente în domeniul studiat.

    Materiile cognitive sunt studiate în ”epoci” (sau module). O clasă studiază o materie primele două ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Un avantaj al predării în epoci este faptul că informaţiile şi întrebările primite peste zi sunt prelucrate subconştient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât şi profesorii, găsesc mai uşor rezolvarea lor.

    Un lucru interesant şi diferit faţă de sistemul de predare clasic este acela că în sistemul alternativ Waldorf uitarea este considerată un aliat, din două motive: în primul rând pentru că „uitând” ceea ce a învăţat în timpul modulelor de predare intensivă a unei materii, elevul se va putea dedica cu toate capacităţile unui nou domeniu, iar în al doilea rând pentru că, după ce materia anterioară a fost uitată aparent complet, la reîntâlnirea cu această ştiinţă, elevul îşi va reaminti mult mai intens cele învăţate.

    O altă caracteristică a sistemului de educaţie alternativ Waldorf este ponderea mare a cursurilor artistice şi a celor practice, oferind fiecărui copil ceea ce i se potriveşte şi ajutându-l în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească abilităţile în cadrul domeniilor în care este mai slab. 

    Montessori

    Metoda Montessori este o metodă educativă elaborată la începutul anilor 1900 de către Maria Montessori, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentelor copiilor. Metoda Montessori încurajează impulsul natural al copilului de a se lăsa absorbit şi de a învăţa din ceea ce îl înconjoară. Materialele, tehnicile şi ariile curriculare specifice sunt elaborate astfel încât fiecare copil să fie ajutat să îşi atingă potenţialul maxim.

    Maria Montessori spunea: „Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur„, iar acest principiu călăuzeşte fiecare clasă în care elevii beneficiază de acest sistem de educaţie. Ei se pot mişca liber în clasă, alegând singuri activitatea şi locul în care vor să o desfăşoare.

    Specific metodei alternative de învățământ Montessori este lipsa pedepselor şi a recompenselor, greşeala fiind nu doar acceptată dar considerată element cheie în educaţia pe termen lung a fiecăruia dintre noi, fiind parte importantă în procesul de dezvoltare a autocontrolului şi autodisciplinei.

    Ca şi în celelalte metode alternative de învăţământ alternativ, şi metoda Montessori pune accentul pe individualitatea fiecărui copil şi pe capacitatea să nativă de a cerceta, de a pune întrebări, de a învăţa singur şi în mod practic, şi nu prin acumulări forţate de cunoştinţe teoretice.

    Homeschooling

    Homeschooling-ul sau școala/educaţia făcută acasă nu există în mod oficial în România. Într-un răspuns dat doamnei deputat Carmen Axenie ca urmare a intervenţiei ei în Parlament pe tema homeschoolingului din anul 2010, Ministrul Învăţământului de atunci, Daniel Funeriu spunea: „Pentru copiii cu cerințe educative speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală. În aceste circumstanțe, considerăm că problema copiilor care necesită într-adevăr școlarizare la domiciliu este deja rezolvată. Ceilalți elevi din învățământul preuniversitar beneficiază de școlarizare prin formele prevăzute în textul legii (învățământ cu frecvență sau, după caz, cu frecvență redusă), care le asigură condiții superioare de pregătire, sub supravegherea cadrelor didactice calificate, garantându-le socializarea, antrenarea în activități extrașcolare, exercitarea unor influențe educative autorizate.”

    În acest context legal, puțini părinți admit că apelează la homeschooling. El totuşi se face în toate formele sale, de la foarte structurat la total nestructurat, iar acest lucru este posibil datorită unei mici „scăpări” din lege, o portiţă care permite ca un copil să fie educat în afara României, într-o școală care oferă foaie matricolă, diplomă și toate celelalte hârtii necesare birocrației, toate oficial emise de către statul respectiv. Există școli care oferă celor educați acasă așa numite programe-umbrelă, emițând toate actele necesare (în urma unor teste ce se pot desfăşura prin corespondență sau online, prezentări de portofolii etc), acte ce sunt recunoscute de statul român. Copiii se pot transfera în sistemul românesc dacă o doresc oricând în timpul școlii și pot obține diploma de absolvire a liceului emisă de autoritatea educațională a statului respectiv, indiferent ce metodă de învățare a ales. Serviciile educaţionale sunt contra cost (câteva sute de dolari anual).

     

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa