Înscrierile la examenul de Bacalaureat încep astăzi, iar elevii care au certificate internaționale prin care își pot echivala probele de competențe trebuie să își depună cererile pentru echivalare odată cu înscrierea. Proba de competență digitală poate fi echivalată cu ICDL (fosta certificare ECDL), iar probele de competențe lingvistice se pot echivala cu certificate precum Cambridge, IELTS sau TOEFL (detalii AICI).
Deși adolescenții petrec zilnic ore întregi pe telefon, tabletă ori laptop, asta nu înseamnă automat că vor obține un calificativ mare la proba de competențe digitale de la Bacalaureat (proba D). Examenul verifică altceva: capacitatea de a lucra cu documente, tabele, prezentări, fișiere, baze de date și resurse online, competențe considerate esențiale atât la facultate, cât și la primul loc de muncă. Profesoara Constanța Năstase, de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, explică pas cu pas cum se desfășoară examenul, ce calificative pot obține elevii și în ce situații proba poate fi echivalată.
Cum se desfășoară proba D la BAC 2026
Proba de competențe digitale este una dintre evaluările pe care elevii le susțin înaintea examenelor scrise de Bacalaureat. Nu se notează cu note de la 1 la 10, ci cu calificative. Examenul are o structură clară și verifică o serie de competențe pe care absolvenții ar trebui să le stăpânească la finalul liceului. Proba durează în total 90 de minute și este împărțită în două etape distincte.
Fișa A (15 minute – 10 puncte)
Prima este Fișa A, care durează 15 minute și se desfășoară cu acces la internet. Aici, la subiectul I, elevii trebuie să demonstreze că se pot orienta în mediul online și că știu să utilizeze instrumentele digitale de bază. „În fișă sunt itemi prin care se cere căutarea de informații online, descărcarea fișierelor, navigarea web și rețele, utilizarea motoarelor de căutare pentru a identifica surse de informații, utilizarea poștei electronice, comunicare online”, explică profesoara. Cu alte cuvinte, examenul nu verifică dacă un adolescent știe să stea pe internet, ci dacă poate folosi internetul pentru a găsi informații și a rezolva sarcini concrete.
Fișa B (75 de minute – 80 de puncte)
A doua etapă este Fișa B, care conține două subiecte și care se desfășoară fără acces la internet. Aceasta valorează cea mai mare parte a punctajului și cuprinde atât întrebări teoretice, cât și exerciții practice realizate direct pe calculator.
Subiectul al II-lea (15 puncte), care conține trei itemi, verifică teoria învățată. „Acești itemi verifică cunoștințele de bază despre sistemele de calcul”, precizează profesoara Năstase. Răspunsurile se scriu pe foaia de examen și verifică noțiuni de bază despre funcționarea calculatorului și a internetului. Elevii trebuie să recunoască principalele componente ale unui calculator și să știe la ce folosesc acestea. Pot apărea întrebări despre procesor, memoria RAM, hard-disk sau placa video. De asemenea, tinerii trebuie să cunoască diferențele dintre principalele dispozitive de stocare, cum ar fi stick-urile USB, hard-disk-urile externe sau SSD-urile. O altă categorie de întrebări vizează internetul și rețelele de calculatoare. Elevii trebuie să știe, de exemplu, ce este un browser, cum funcționează poșta electronică sau care este diferența dintre diverse tipuri de rețele. La această parte a probei pot apărea și întrebări despre sistemele de operare și programele utilizate pe calculator. Candidații trebuie să cunoască funcțiile de bază ale unui sistem de operare, precum Windows, și să poată face diferența între diferite categorii de software.
Urmează partea practică a examenului, cea care aduce cele mai multe puncte – 65 de puncte. Aici nu mai este vorba despre definiții sau întrebări teoretice, ci despre sarcini pe care elevii trebuie să le rezolve direct pe calculator, folosind programe precum Word, Excel, PowerPoint sau Access. Pentru elevii care nu au mai văzut subiecte de competențe digitale, vestea bună este că examenul nu testează programare și nici cunoștințe avansate de informatică. „Cerințele sunt structurate în concordanță cu aplicațiile Microsoft Office/OpenOffice studiate la TIC pe durata claselor a IX-a și a X-a, indiferent de profil”, spune profesoara Constanța Năstase.
- La Word, elevii primesc un document deja existent și trebuie să îl modifice conform instrucțiunilor. Li se poate cere să schimbe marginile paginii, să modifice spațierea dintre rânduri, să introducă imagini, să creeze tabele sau să numeroteze automat paginile. Uneori, trebuie să găsească și să înlocuiască automat anumite cuvinte sau caractere în întreg documentul.
- La PowerPoint, candidații trebuie să demonstreze că pot realiza și modifica o prezentare. De exemplu, pot primi sarcini precum schimbarea designului unui slide, rearanjarea diapozitivelor, adăugarea de animații sau crearea unor linkuri către alte slide-uri ori către pagini web.
- În Excel, exercițiile verifică abilitatea de a lucra cu date și tabele. Elevii trebuie să utilizeze formule simple pentru calcule, să determine medii sau valori maxime și minime, să sorteze informații, să filtreze date și să creeze grafice pe baza unor tabele existente.
- Proba include și două exerciții de baze de date. Aici, elevii trebuie să efectueze operațiuni simple, precum adăugarea unui câmp nou într-un tabel, modificarea structurii unei baze de date sau realizarea unor căutări și sortări elementare.
- Altă secțiune verifică organizarea fișierelor și a folderelor. Elevii trebuie să știe să creeze, să redenumească, să mute, să șteargă sau să arhiveze fișiere și foldere, operațiuni pe care orice utilizator de calculator ar trebui să le poată face.
- În final, examenul conține și câteva cerințe de editare HTML. Nu este vorba despre programare avansată, ci despre modificarea unor elemente simple într-o pagină web deja creată. De exemplu, li se poate cere să schimbe titlul paginii, culoarea fundalului, dimensiunea unei imagini, să creeze o listă sau să adauge un link către o altă pagină.
Unde pot exersa elevii pentru proba de competențe digitale
Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.
Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale
Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.
Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:
- 0-10 puncte: fără nivel de competență;
- 11-30 de puncte: utilizator începător;
- 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
- 56-74 de puncte: utilizator avansat;
- 75-100 de puncte: utilizator experimentat.
La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate. „Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase.
Pentru majoritatea elevilor, diferența dintre calificativele „utilizator avansat” și „utilizator experimentat” nu are consecințe majore. Proba nu influențează media de Bacalaureat, iar calificativul obținut nu aduce puncte suplimentare la admiterea la facultate. „Dacă aplici la o universitate, acest calificativ nu aduce puncte în plus. Îți poate aduce echivalarea unor probe”, precizează profesoara Constanța Năstase. Nici în fața angajatorilor diferența dintre cele două calificative nu este decisivă. „Dacă te angajezi, este util certificatul, dar angajatorul se bazează pe interviul direct și pe proba practică pe care o organizează”, spune profesoara.
Cum se face echivalarea probei de competențe digitale la BAC 2026
Pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului 2026, cererile de înscriere și de echivalare se depun în perioada 2-4 iunie. Elevii trebuie să depună cererea-tip de înscriere, o copie a actului de identitate și o copie a certificatului de naștere. Cei care solicită echivalarea prin ICDL trebuie să adauge și o copie a certificatului obținut, precum și cererea de recunoaștere și echivalare.
ICDL (fosta ECDL) este o certificare internațională care atestă competențele digitale ale unei persoane. Ea verifică abilități practice precum utilizarea calculatorului, navigarea pe internet, redactarea documentelor, realizarea prezentărilor, lucrul în Excel și gestionarea bazelor de date. Potrivit profesoarei Constanța Năstase, certificarea „respectă standardul internațional pentru atestarea competențelor digitale”, este „recunoscută la nivel global”, „valabilă pe viață” și poate fi inclusă în CV la înscrierea la facultate sau la angajare. Certificarea poate fi obținută în centre acreditate ICDL din România, multe dintre ele funcționând chiar în licee. Elevii susțin examene pentru diferite module (Utilizarea calculatorului, Instrumente online, Editare text, Calcul tabelar, Prezentări sau Baze de date), iar după promovarea acestora primesc certificarea corespunzătoare.
În 2026, procedura a devenit mai simplă față de anii anteriori. „Schimbarea majoră introdusă de Ministerul Educației prin Ordinul nr. 3.739/23.04.2026 vizează eliminarea obligativității copiei legalizate la notar pentru certificatul de competențe digitale”, explică profesoara Constanța Năstase. Pe scurt, elevii nu mai trebuie să meargă la notar pentru legalizarea certificatului. „Nu se mai depune o copie legalizată notarial a permisului”, iar „platforma ICDL a introdus posibilitatea generării unei validări digitale a copiei certificatului obținut”, precizează profesoara. Pentru părinți, această schimbare înseamnă mai puțină birocrație, mai puține drumuri și costuri mai mici într-una dintre cele mai aglomerate perioade ale anului școlar.
De ce ai alege să-ți echivalezi competențele digitale prin ICDL și ce calificative obții
Principalul avantaj este că această certificare este recunoscută internațional și poate fi folosită și după terminarea liceului: „Certificarea echivalează proba D a competențelor digitale de la bacalaureat și respectă standardul internațional pentru atestarea competențelor digitale. Este recunoscută la nivel global, este valabilă pe viață și ajută la completarea unui CV pentru aplicarea la studii cât și la angajare”, precizează profesoara.
Există însă și un avantaj foarte concret pentru elevii aflați în an de Bacalaureat: câștigă timp pentru pregătirea examenelor scrise. „Un alt motiv ar fi timpul. Elevii cu certificare vor avea mai mult timp de pregătire la celelalte probe ale examenului de bacalaureat”, spune profesoara.
În prezent, există mai multe tipuri de certificări recunoscute pentru echivalare. La certificarea ICDL Start, elevii promovează patru module obligatorii: Utilizarea calculatorului, Instrumente online, Editare text și Calcul tabelar. La certificarea ICDL Profil BAC sunt necesare șase module obligatorii: Utilizarea calculatorului, Instrumente online, Editare text, Prezentări, Calcul tabelar și Baze de date.
Calificativul este acordat automat, în funcție de tipul certificării obținute:
- certificarea ICDL Start este echivalată cu nivelul „utilizator avansat”;
- certificarea ICDL Profil BAC este echivalată cu nivelul „utilizator experimentat”.
Profesoara atrage însă atenția că avantajul principal al certificării nu este obținerea unui calificativ mai mare la Bac. „Dacă aplici la o universitate, acest calificativ nu aduce puncte în plus. Îți poate aduce echivalarea unor probe”, spune ea. Nici în fața angajatorilor diferența dintre calificativele „utilizator avansat” și „utilizator experimentat” nu este decisivă. „Dacă te angajezi, este util certificatul, dar angajatorul se bazează pe interviul direct și pe proba practică pe care o organizează”, explică profesoara Constanța Năstase.
