Program școlar extins de la ora 08:00 la ora 17:00, modificarea normei didactice pentru profesori și redimensionarea burselor – acestea sunt doar câteva dintre măsurile propuse în planul de guvernare aflat în lucru sub conducerea premierului desemnat Ilie Bolojan. Astăzi, 23 iunie 2025, au avut loc audierile miniștrilor în Parlament pentru instalarea noului cabinet. Pentru portofoliul Educației a fost reconfirmat actualul ministru, Daniel David.
Program de școală extins pentru toți elevii
Cea mai vizibilă schimbare preconizată în planul de guvernare pentru domeniul educației este pilotarea și ulterior generalizarea unui program extins de școală, între orele 08:00 și 17:00, sub forma unei dezvoltări a programului „Școală după Școală”. Acest demers are ca scop prevenirea abandonului școlar, reducerea analfabetismului funcțional și creșterea calității educației, printr-o mai bună utilizare a timpului petrecut în școală. Guvernul propune și un cadru legal clar care să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educaționale complementare.
Profesori cu norme mărite, diferențiat
Un alt capitol important al planului vizează modificarea normei didactice. În învățământul preuniversitar se propune creșterea numărului de ore de activități didactice, cel puțin până la media europeană/OECD. Aplicarea acestor măsuri va fi diferențiată în funcție de mediul de lucru, ciclul educațional și fragmentarea normei în mai multe școli. De asemenea, degrevările vor fi reanalizate, urmând să fie acordate în principal din timpul non-didactic, iar plata cu ora va fi corelată cu timpul total de lucru (40 de ore/săptămână), pentru a evita discrepanțele salariale.
Burse revizuite: pentru excelență și sprijin social
Guvernul propune și redimensionarea sistemului de burse, cu accent pe două direcții: sprijinirea elevilor din medii socioeconomice vulnerabile și încurajarea excelenței educaționale. Fondul de burse va fi recalibrat pornind de la bugetul din 2023, înainte de apariția legii 198/2023, considerată nesustenabilă. Totodată, raportarea burselor la salariul minim se va face în funcție de valoarea netă, nu brută, ținând cont de faptul că bursele sunt neimpozabile.
Alte măsuri propuse pentru învățământul preuniversitar
Planul de guvernare include și alte reforme semnificative în educația preuniversitară:
- Consolidarea școlilor-pilot pentru testarea de inovații curriculare și învățământ dual, alături de completarea manualelor cu platforme de e-learning și resurse digitale interactive;
- Reforma infrastructurii școlare, mai ales în zonele rurale, prin dezvoltarea de campusuri duale și laboratoare de învățare prin descoperire;
- Creșterea numărului minim și maxim de elevi pe clasă, însoțită de reorganizarea unităților școlare pentru eficiență și calitate;
- Susținerea educației timpurii, prin investiții în infrastructura de creșe;
- Evaluarea standardizată, inclusiv prin alinierea notelor din școală cu rezultatele la examenele naționale;
- Susținerea profesorilor, cu intrarea în sistem pe bază de merit, salarizare competitivă și dezvoltare profesională continuă;
- Reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării;
- Testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.
Programe în așteptare, condiționate de situația economică
Alte măsuri importante, precum Programul național de cantine școlare și Programul de învățare remedială, vor fi implementate doar după stabilizarea economico-financiară a țării. Se menține însă prioritatea acordată prevenirii abandonului școlar prin programele deja în derulare: PNRAS, PNRAU și „Școală după școală”.
O viziune pe termen lung: Educație pentru viață
Obiectivul învățământului preuniversitar asumat de noul guvern este dezvoltarea celor 8 competențe-cheie europene, astfel încât absolvenții să devină buni profesioniști, cetățeni responsabili și persoane capabile să ducă o viață de calitate. Până în 2030, România își propune să aloce 15% din bugetul general pentru Educație, iar calitatea va fi pilonul principal al reformelor.
Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va reuși să transforme această viziune într-un plan concret, aplicabil la scară națională, mai ales în condițiile unei crize financiare și ale unei infrastructuri educaționale încă dezechilibrate. Cert este că direcția propusă marchează o schimbare semnificativă de paradigmă, cu accent pe timp extins în școală, profesionalizare a cadrelor didactice și eficiență sistemică.
Reacții ale părinților în social media
În timp ce unii părinți se arată îngrijorați de numărul de ore pe care copiii îl vor petrece la școală, alții îmbrățișează ideea de afterschool inclus în cadrul școlii și văd această măsură ca un ajutor pentru părinți. „Am văzut că în programul de guvernare apare ideea de extindere a programului Școală după Școală sau pilotarea și generalizarea programului școlar până la ora 17.00, iar o parte dintre părinți a sărit deja ca arsă. Mie extinderea asta mi s-ar părea una dintre cele mai importante, necesare și curajoase măsuri în educație, care ar aduce un beneficiu real pentru milioane de părinți. Ba chiar îndrăznesc să pun un pariu, că ar scădea și rata abandonului școlar”, scrie pe Facebook Marinela Rață-Panaite, mamă a doi copii, jurnalistă și fondatoare a Asociaţiei Dream Project, care povestește ce „jonglerii” trebuie să facă familia sa pentru ca cei doi copii să fie duși-aduși de la școală sau de la activitățile extrașcolare, în condițiile în care nu beneficiază de sprijinul unor bunici.
Marinela Rață-Panaite amintește și faptul că potrivit legislației românești copiii sub 12 ani nu trebuie lăsați singuri pe perioade mai lungi de 2 ore, în timpul zilei, că after-school-urile (extrem de costisitoare pentru părinți) nu sunt bine reglementate, precum și faptul că în alte țări (precum Suedia) modelul propus în actualul plan de guvernare funcționează cu brio. „Statul nu face o favoare părinților dacă susține acest tip de program. E parte din contractul social: eu, ca părinte, muncesc, plătesc taxe și impozite, iar în schimb, statul îmi oferă servicii sociale de bază. Iar educația, inclusiv supravegherea și îngrijirea copilului în intervalul orar în care părinții sunt la muncă, face parte din acest contract. Este o măsură de sprijin real pentru familii, de protecție pentru copii, de încurajare a natalității chiar și de susținere a oamenilor care muncesc cinstit”, concluzionează ea.
