Mesaje pline de greșeli, acorduri ratate, fraze fără legătură, „k” în loc de „c”, virgule puse la întâmplare. Ani la rând, semnalele pe care profesorii le-au ridicat în ceea ce privește modul în care elevii de 15-17 ani își exprimă ideile au atras atenția asupra unei probleme structurale: lipsa continuității în predarea gramaticii după clasa a VIII-a și consecințele vizibile în exprimarea adolescenților. Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată acum în dezbatere publică, reintroduce, pentru prima dată după 16 ani, noțiuni explicite de frazare și construcție a propozițiilor.
După aproape două decenii, Ministerul Educației vrea să reintroducă noțiuni de gramatică în programa de limba română de liceu, iar pentru liceele pedagogice propune o disciplină separată: „Gramatica aplicată a limbii române”. Propunerea include formulări precum „raportul dintre cuvânt și enunț, dintre propoziție, frază și enunț”, adică elemente de gramatică funcțională care nu au mai fost predate în liceu din 2009 încoace.
Reamintim că în această perioadă se află în dezbatere publică noile programe de liceu, menite să modernizeze curricula, ce vor fi implementate începând cu anul școlar următor. Profesorii și lingviștii au păreri împărțirțite. Unii spun că elevii cer mai multă gramatică curată, nu componente de limbă și comunicare (adică sunt mai interesați de cum comunică, decât de cum e construită limba). Alții consideră exact invers: că structura clasică de gramatică este esențială în clasa a IX-a, pentru că oferă o bază solidă.
Ministerul Educației justifică reintroducerea noțiunilor de gramatică prin necesitatea consolidării competențelor de comunicare: organizarea logică a ideilor, înțelegerea raporturilor dintre propoziții, formularea corectă și coerentă a argumentelor, interpretarea textelor complexe.
Ce promite noua programă la „capitolul” gramatică?
În programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, gramatica apare integrată în domeniul Limba română, sub forma unor noțiuni și competențe legate de construcția textului și de normele limbii standard. Documentul precizează că gramatica va fi predată împreună cu exerciții de redactare. Elevii vor construi fraze, vor analiza propoziții, vor aplica regulile de punctuație și vor exersa modul în care se leagă logic ideile într-un text. Cu alte cuvinte, gramatica nu va fi un conținut izolat, ci un instrument pentru scriere clară și coerentă.
De ce acum? Pentru că realitatea arată că adolescenții întră în liceu cu lacune mari care se văd în conversațiile lor și în textele pe care le scriu. În plus, în mediul online, lipsa normei s-a transformat uneori în regulă de conviețuire digitală, iar consecințele se văd la examene. Profesorii afirmă de ani de zile că lipsa continuității predării gramaticii după absolvirea gimnaziului lasă elevii fără unelte reale pentru scriere. Iar Bacalaureatul confirmă: mii de lucrări sunt depunctate anual atât pentru erori de exprimare. Pe scurt, miza este ca adolescenții să nu mai scrie la întâmplare, ci să poată construi texte coerente, utile nu doar la școală, ci și în viața reală: CV-uri, emailuri, argumentări, prezentări.
- CITEȘTE ȘI: „Linba romînă, anapoi!” În social media, ca la grădiniță: cei fără vocabular jignesc și fac tantrum
Cum au reacționat profesorii la schimbările propuse?
Reacțiile profesorilor de română privind noua programă pentru această disciplină arată că adevărata miză nu este doar lista de autori studiați, ci și felul în care elevii lucrează efectiv cu limba: cuvinte, propoziții, fraze, argumente. Vocile profesorilor și ale specialiștilor converg în același punct: gramatica la liceu este bine-venită, cu condiția să fie funcțională, integrată în scriere și citire, nu o reluare mecanică a definițiilor din gimnaziu.
Lingvista Mădălina Chitez: „Supradimensionată, încărcată peste măsură”
Lingvista și profesoara universitară Mădălina Chitez, de la Universitatea de Vest din Timișoara, cea care crede că manualele școlare „nu educă, ci deprimă” (opinie exprimată pentru Totul Despre Mame aici), spune că partea de gramatică din programă este încărcată peste măsură, mult dincolo de ceea ce pot aplica sau înțelege, în mod real, elevii.
„Sigur asta vrem să știe elevii de 14-15 ani? Lista de conținuturi arată ca un mini-manual universitar: originea latină a limbii române, straturile lexicale, alfabetul chirilic, alfabetul de tranziție și alfabetul latin, arhaisme, neologisme și etimologia unui cuvânt, ba chiar și ediția de text vechi, toate extrem de îndepărtate de nevoile reale ale unui adolescent. În plus, elevii trebuie să stăpânească noțiuni precum normă și abatere, instrumente normative, tipuri de dicționare, dialecte istorice, subdialecte ale daco-românei și regionalisme, ca și cum programa ar pregăti viitori filologi, nu tineri care trebuie să comunice eficient în viața de zi cu zi. Iar când ajungem la construcția textului, complexitatea explodează: raportul propoziție-frază-enunț, propoziții subiective și predicative, tipuri de coordonare și subordonare, topica enunțului, deictice și anaforice, colocații, locuțiuni și expresii, relații semantice complexe. În loc să îi învățăm să scrie clar și coerent, îi pierdem în labirintul unei terminologii pe care mulți adulți nu o stăpânesc. Mai mult, la forme și strategii de comunicare scrisă, unde ne-am aștepta la elemente cu adevărat utile, cum se construiește un paragraf, cum formulezi o idee, cum argumentezi, apar, din nou, termeni abstracți precum monitorizarea redactării, proprietatea termenilor sau redactarea răspunsului critic, fără ancorare într-o practică reală, accesibilă elevilor”, spune lingvista.
Profesor școală tehnologică: „Noua programă nu ajută real elevii cu dificultăți de literație”
Lidia Mihaela Mîrzac, pprofesor la o școală tehnologică, atrage atenția că, fără o schimbare de abordare, programa nu ajută real elevii cu dificultăți de literație. Într-un articol publlicat de edupedu.ro, ea descrie noua programă drept „obscenă” pentru un sistem în care analfabetismul funcțional rămâne ridicat și cere ca gramatica să fie legată strict de înțelegerea textului și de exprimarea clară.
Profesoară Colegiul Național „Sfântul Sava”: „Îi ajută pe elevi să înțeleagă de ce limba română arată așa cum arată astăzi”
Potrivit profesoarei de limba română Cristina Văduva, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, modificările aduse de noua programă pe partea de limbă în clasa a IX-a sunt bine-venite pentru elevi. Structurarea logică – de la alfabetul chirilic și cel de tranziție la alfabetul latin, de la dialect și grai la normă, arhaisme și regionalisme, apoi trecerea către elementele de construcție ale comunicării (frază, enunț, topică, punctuație, ortografie) – îi ajută pe elevi să înțeleagă de ce limba română arată așa cum arată astăzi. În acest fel, schimbările din DOOM nu mai apar ca o listă arbitrară de reguli noi, ci ca rezultatul unei evoluții istorice și lingvistice pe care elevul o poate urmări pas cu pas.
Nu aceeași părere are și despre partea de literatură. Profesoara explică faptul că, atunci când era elevă, programa începea cu literatura veche, iar limbajul dificil o intimida. Ajunsă profesoară, a observat că structura vechii programe – teme în clasa a IX-a, genuri și specii în a X-a, curente literare în a XI-a, apoi revenirea în a XII-a la scriitorii despre care se vorbise deja – nu îi ajuta cu adevărat pe elevi, pentru că le fragmenta înțelegerea. În opinia ei, problema actualei programe este că pune prea mult accent pe concepte literare și prea puțin pe evoluția literaturii române. Pentru disciplina „Limba și literatura română”, consideră esențial ca elevul să vadă parcursul literaturii în timp – procesele, schimbările, diferențele de limbaj și contribuția scriitorilor. Actuala programă, spune ea, „obturează” această viziune cronologică.
Gramatica aplicată a limbii române: cum se suprapune cu trunchiul comun
Pe lângă reintroducerea gramaticii în programa generală, Ministerul lansează o disciplină complet nouă pentru elevii de la liceele pedagogice: „Gramatica aplicată a limbii române”, parte din curriculumul de specialitate. Această disciplină are un alt scop decât româna de trunchi comun. Nu urmărește doar cunoașterea regulilor, ci și aplicarea lor în contexte educaționale: explicarea regulilor unui copil, corectarea unui text, identificarea erorilor, folosirea limbii în comunicarea profesională (de exemplu, cu părinții sau colegii).
Programa oficială menționează competențe precum:
- utilizarea corectă a normelor limbii române în contexte profesionale;
- analiza structurii limbii pentru explicarea ei copiilor;
- detectarea și corectarea erorilor frecvente în comunicare;
- aplicarea gramaticii în situații reale de lucru: fișe, instrucțiuni, planuri de lecție.
Apare însă o problemă de suprapunere. Elevii din pedagogic fac și română ca toți ceilalți liceeni. Asta înseamnă că vor avea două surse de conținuturi gramaticale. Profesorii se întreabă cât de mult diferă „gramatica aplicată” de gramatica generală, cum se împart orele, cum se evită redundanța?
Unde îți poți spune părerea despre noile programe de liceu?
Părinții, elevii și profesorii, precum și organizații din societatea civilă, pot transmite propuneri și observații până pe 12 decembrie prin două formulare oficiale:
- Chestionar pentru publicul larg, destinat elevilor, părinților și tuturor celor interesați.
- Chestionar pentru cadrele didactice, adaptat pentru profesori.
Accesul la formulare este posibil doar cu o adresă Gmail sau un cont asociat, iar majoritatea întrebărilor sunt obligatorii. Fiecare respondent are la dispoziție și secțiuni cu răspuns liber, cu limite de caractere prestabilite. Pentru cei care au nevoie de spațiu suplimentar pentru explicații, Ministerul pune la dispoziție adresa consultare@rocnee.ro, unde pot fi trimise observații detaliate.
Noile programe școlare pentru liceu pot fi consultate AICI.
