Avalanșa de întrebări care încep cu ”de ce” odată începută e greu de stăvilit, iar răbdarea noastră și capacitatea de a simplifica explicațiile sunt adesea limitate. De aceea, în ajutor pot veni câteva filme educative pentru copii. Sunt animații pentru copii, dar, recunosc, și eu mă uit cu drag la ele, alături de băiatul meu. O bună ocazie ca apoi să discutăm pe marginea subiectelor.
Cum funcționează liftul, de ce se înfundă urechile, la ce sunt bune emoțiile, ce este Sistemul Solar. Iată doar câteva întrebări la care nu ne-am descurca cu un răspuns într-o singură frază. În plus, nici nu l-ar ajuta pe copil un răspuns expeditiv, care să-i taie curiozitatea. Pentru noi, o soluție au devenit câteva desene animate unde, pe înțelesul copiilor, sunt explicate până și cele mai complicate fenomene care țin de corpul nostru, de univers sau de obiectele ce ne înconjoară. Aceste filme educative pentru copii au devenit salvarea mea.
Întors pe dos – simplu, captivant și amuzant despre emoții
Un lungmetraj animat înspirat chiar de fiica lui Pete Docter, regizorul filmului. Acesta remarcase schimbări în comportamentul fiicei lui și și-a dorit să înțeleagă mai bine ce se petrece în mintea unui copil în preadolescență. De aici și până la a crea cinci personaje care să reprezinte emoțiile noastre de bază, Bucuria, Furia, Dezgustul, Frica și Tristețea, a fost doar un pas, dar nu unul simplu. Echipa a lucrat alături mai mulți psihologi pentru a înțelege cât mai bine cum este construită mintea umană și ce influență au emoțiile noastre în relațiile dintre oameni.
În film, cele cinci emoții locuiesc în mintea lui Riley, o fetiță care tocmai s-a mutat cu familia din Minnesota în San Francisco, o schimbare dificilă pentru un copil. Așadar, avem două acțiuni în paralel: viața lui Riley și viața emoțiilor ei. Acestea din urmă ghidează trăirile fetiției printr-un centru de control din mintea ei.
Cu ajutorul filmului, copiii învață să recunoască emoțiile și să le accepte, atât pe ale lor, cât și pe ale celor din jur. Ca exemplu, băiatul meu și-a făcut de mic un bun prieten, care, după ce s-a mutat în alt oraș și a venit mai rar pe la bunici s-a îndepărtat și de prietenul lui, copilul meu. Așa că, atunci când s-au revăzut în parc, băiatul meu a alergat fericit spre el să se joace, iar celălalt copil a urcat pe bicicletă și, fără să spună nimic, a fugit. Mă așteptam la orice reacție de la fiul meu. Putea să înceapă să plângă, pentru că nu a vrut să se joace cu el, putea să se înfurie că a fost ignorat, dar el mi-a spus: ”nu sunt supărat pe Ionuț. La panoul de control din căpușorul meu e Bucurie, iar în capul lui e altcineva și de aceea nu am putut vorbi. Altă dată va fi diferit”. A fost un răspuns de o inteligență emoțională care m-a surprins. Mai ales că, în urma filmului, am vorbit mai mult despre emoțiile lui, decât despre ale celorlalți.
Pornind de la această animație, se pot crea tabele în care copilul să bifeze în fiecare zi cum se simte, ceea ce îl poate ajuta să fie mai conștient de starea lui emoțională, iar pe noi, ca părinți, să ne dăm seama cum se simte copilul și când are nevoie de mai multă apropiere și empatie.
Fixiki – echipa repară-tot și explică pe-ndelete
Serialul de animație a fost lansat în 2010, în Rusia, dar recent a început să fie disponibilă și varianta dublată în limba română. Eroii sunt niște omuleți care locuiesc în aparatele electrocasnice, de unde se alimentează cu energie electrică și au rolul de a repara lucruri prin casă, cum ar fi: frigiderul, ceasul cu alarmă, cuptorul cu microunde, rezorvorul WC sau alte mecanisme. Ei nu sunt vizibili oamenilor și când apare cineva în preajmă se transformă în șuruburi colorate. Doar Micul Tom, un băiețel curios, poate să-i vadă.
Copiii care urmăresc desenul, alături de Tom, învață cum funcționează diverse obiecte din casă, dar și de ce e bine să stingem luminile în camerele în care nu stăm, cum să ridicăm obiecte grele cu ajutorul pârghiei, de ce sunt necesare parolele și cum să creezi una eficientă, ce este un scurtcircuit, sau la ce folosește lupa.
După vizionarea unuia dintre episoade, fiul meu a desenat schematic structura unui lift, cu cabină, contragreutate, cablu care le unește și scripete care le mișcă.
Paxi – omulețul verde de pe planeta Ally-O care știe multe despre Univers
Paxi este creația Agenției Spațiale Europene. Extraterestrul călătorește într-o farfurie zburătoare (cum altfel?) printre planete și stele, iar apoi povestește deloc plictisitor și pe înțelesul copiilor de 6-12 ani despre spațiu și natură: Sistemul Solar, Planeta Pământ, ziua și noaptea, circuitul apei în natură, efectul de seră. Fiecare episod nu depășește șase minute și abordează câte o temă per ediție.
Numele omulețului verde, Paxi, a fost ales în urma unui concurs lansat de Agenția Spațială Europeană în 2013. Câștigătoare a fost o fetiță de șapte ani din Spania, pe nume Sara. În spaniolă, Paxi, amintește de cuvântul ”Paz”, ce înseamnă pace. Peste 500 de sugestii de la copii între 4 și 12 ani au intrat în concurs, iar marele câștigător a fost ales de Luca Parmitano, un astronaut italian care a plecat în prima sa misiune către Stația Spațială Internațională în același an!
Adibou – băiețelul care călătorește în propriul corp
Serialul animat francez ”Adibou- aventuri în corpul uman” a fost creat în 2007 și are 40 de episoade a câte aproximativ cinci minute. Pe planeta Celesta, Adibou un mic curios vrea să știe cât mai multe despre cum funcționează corpului său. Pentru a afla răspunsurile, prietenul lui, Robitoc, îl miniaturizează și pornesc la bordul unei nave să viziteze corpul uman. În aceste călătorii, Adibou află de ce trebuie să ne spălăm, de ce crește părul, de ce nu avem pielea albastră, de ce cad dinții, de ce facem temperatură și multe alte secrete ale corpului nostru.
Voi ce filme educative pentru copii mai cunoașteți?
