Elevii admiși la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” începând cu anul școlar 2026-2027 nu vor mai intra direct la matematică-informatică, științele naturii, filologie sau științe sociale. În primii doi ani, vor avea un parcurs comun, astfel încât să își poată testa interesele și aptitudinile înainte de a alege profilul. Specializarea va fi stabilită abia după clasa a X-a, pe baza parcursului școlar, a portofoliului și a recomandărilor profesorilor.
Acesta este un model-pilot, aprobat de Ministerul Educației și aplicat din toamna anului 2026. Elevii nu mai sunt puși să aleagă profilul înainte să știe clar ce pot și ce vor, ci după doi ani în care au avut timp să învețe, să participe la proiecte și să își testeze interesele.
Școlile-pilot sunt unități de învățământ care testează, cu aprobarea Ministerului Educației, forme alternative de organizare a programului, a curriculumului sau a evaluării, înainte ca unele dintre aceste soluții să poată fi extinse și în alte școli. În anul școlar 2026-2027, 32 de licee din România vor pilota planuri-cadru alternative la liceu.
Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, spune că, în prezent, mulți elevi aleg profilul la finalul clasei a VIII-a fără să fie cu adevărat pregătiți pentru această decizie. De multe ori, alegerea este influențată de părinți, de prieteni, de rude sau de ideea că un anumit profil este „mai bun”. „Când fac opțiunile pentru clasa a IX-a, copiii nu sunt realmente pregătiți și se bazează pe ce spun părinții, pe experiența cunoștințelor lor, prieteni, rude, vecini. Nici nu au timp să se cunoască foarte bine, pentru că ei sunt rutinați în exercițiile tipizate pentru examen. Așadar, le dăm o șansă ca în primii doi ani de liceu să se cunoască și să tragă o concluzie după clasa a X-a”, explică directoarea.
Cum vor arăta primii doi ani de liceu
În clasele a IX-a și a X-a, elevii vor parcurge o bază comună extinsă. Asta înseamnă că nu vor fi separați de la început în funcție de profil și nu vor fi tratați diferit doar pentru că ar fi „de real” sau „de uman”.
Directoarea spune că, în sistemul actual, aceeași programă ajunge uneori să fie predată diferit, în funcție de profil. De exemplu, la clasele de uman, matematica sau fizica pot fi tratate mai relaxat, din presupunerea că elevii nu sunt interesați de aceste materii. „Vii la liceu pentru cunoaștere, nu vii din start punându-te pe tine sub umbrela unui dezavantaj. Vii să vezi, nu vii să ai 10 pe linie, vii să experimentezi, să înveți și noi trebuie să-i orientăm pe copii către cunoaștere. Diferența e făcută de modul în care profesorul tratează clasa”, spune Ionela Neagoe. Prin noul model, elevii ar urma să pornească de la aceeași bază. Diferențele reale între profiluri vor apărea mai târziu, după ce fiecare elev a avut timp să își dea seama ce direcție i se potrivește.
Cum se va alege profilul după clasa a X-a
La finalul clasei a X-a, elevii nu vor fi repartizați pe profil doar în funcție de dorința lor sau doar în funcție de note. Decizia va ține cont de mai multe criterii:
- rezultatele școlare;
- portofoliul elevului;
- recomandările profesorilor;
- o testare de abilități;
- interesul demonstrat prin proiecte, concursuri, cluburi sau alte activități.
Directoarea spune că este important ca elevul să arate, în cei doi ani, că are interes real pentru direcția pe care vrea să o urmeze. „Dacă timp de doi ani nu ai făcut nimic la matematică, nu te-ai interesat și nu ai avut o atitudine proactivă, simplul fapt că îți dorești nu înseamnă că e și potrivit pentru tine să fii acolo”, spune Ionela Neagoe. În același timp, notele nu vor fi singurul criteriu. Va conta și ce face elevul în afara orelor. „Poate nu îți place profesorul de la clasă și de aceea nu ești activ acolo, dar în afara orelor ai proiecte, ai participat la concursuri, ai rezultate. Toate acestea vor conta”, explică directoarea.
Ce profiluri vor putea alege elevii
După clasa a X-a, elevii vor putea merge către una dintre specializările prevăzute în model:
- Matematică-informatică: cu accent mai mare pe matematică, fizică și informatică.
- Științele naturii: cu accent pe fizică, chimie, biologie și matematică.
- Filologie: cu accent pe limbi moderne, literatură, latină și discipline umaniste.
- Științe sociale: cu accent pe istorie și discipline socio-umane.
Planurile-cadru arată că liceul va avea o bază comună importantă, dar și o zonă de specializare. Din totalul de 4.544 de ore pe parcursul celor patru ani de liceu, 1.914 ore reprezintă trunchiul comun. Restul orelor intră în zona curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, unde se regăsesc și componentele de specializare.
Vor exista și internshipuri și activități practice
Un alt element al acestul model este introducerea unor activități aplicate. Nu va fi vorba doar despre ore obișnuite și opționale clasice, ci și despre experiențe care îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine ce li se potrivește. „Vom introduce perioade în care facem internshipuri, job shadowing”, explică Ionela Neagoe. Aceste activități pot conta în portofoliul elevului și pot ajuta la alegerea profilului după clasa a X-a.
Cum se va alege liceul dacă nu mai există profil din clasa a IX-a
Aici sunt încă lucruri neclare. Dacă elevii nu mai aleg profilul din clasa a IX-a, este posibil ca la admitere să aleagă doar liceul, nu și specializarea. „Asta urmează să o stabilim cu ministerul”, spune Ionela Neagoe. Varianta luată în calcul este ca elevii să aleagă Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, iar repartizarea să se facă în funcție de medie. Detaliile exacte privind înscrierea, codurile și organizarea claselor urmează să fie stabilite împreună cu Ministerul Educației. Nu este stabilit încă nici orarul concret al elevilor. Distribuția orelor și perioadele dedicate activităților practice vor fi clarificate până la începutul anului școlar.
Ce rol vor avea părinții
Modelul nu poate funcționa doar prin decizii luate la școală. Ionela Neagoe spune că va fi important și parteneriatul cu familia. Elevii vor completa, încă din clasa a IX-a, un chestionar prin care școala va încerca să contureze profilul fiecărui copil. Pe baza acestuia, profesorii vor putea face un plan de dezvoltare individual. „Vom descoperi cam care este portretul lui și unde trebuie să mai lucreze”, spune directoarea.
Chestionarul există, dar nu este public deocamdată. Directoarea spune că este nevoie de cel puțin un an de experimentare înainte ca instrumentul să poată fi pus la dispoziție. Pentru părinți, schimbarea înseamnă că nu va mai conta doar alegerea făcută la finalul clasei a VIII-a. Mai important va fi felul în care copilul folosește primii doi ani de liceu: cum învață, la ce proiecte participă, ce interese își dezvoltă și ce direcție începe să se contureze.
Ce câștigă elevii
Pentru elevi, principalul câștig este timpul. În loc să aleagă profilul la 14 ani, înainte să știe clar ce li se potrivește, vor avea doi ani în care să se cunoască mai bine. Pentru unii, modelul poate fi o provocare, pentru că presupune implicare constantă. Pentru alții, poate fi o șansă de a descoperi că se descurcă într-o zonă pe care ar fi evitat-o.
Ionela Neagoe atrage atenția și asupra unui fenomen frecvent: după admiterea la un liceu bun, unii elevi reduc ritmul de lucru. „Copilul a făcut un efort foarte mare ca să ajungă la un liceu bun și zice: ok, mă odihnesc. Dar cunoașterea nu e despre odihnă”, spune directoarea. În noul model, primii doi ani de liceu devin o perioadă importantă de construcție. Nu sunt doar ani de acomodare, ci ani în care elevul își pregătește alegerea profilului.
Colegiul „Gheorghe Lazăr” a mai testat modele-pilot
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a mai introdus anterior forme diferite de organizare. Începând cu anul școlar 2021-2022, liceul a implementat un program special pentru elevii de clasa a XII-a. În acel model, până în martie sunt parcurse toate disciplinele, iar în ultima parte a anului școlar elevii vin fizic la școală trei zile pe săptămână și lucrează pentru materiile de Bacalaureat. Disciplinele care nu sunt de examen trec în regim asincron, prin proiecte și teme. Potrivit platformei BacPlus, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” a fost pe primul loc în țară după media obținută la Bacalaureat 2025, cu media 9,53 și promovare de 100%.
