Elevii de clasa a VIII-a au susținut astăzi prima probă scrisă a Evaluării Naționale 2025, la Limba și literatura română. Subiectele au fost structurate, ca în anii trecuți, în două părți – cuprinzând itemi de înțelegere a textului, gramatică și redactare – iar textele suport propuse pentru rezolvarea cerințelor au fost un fragment din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și un fragment din „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță. Profesoara Cristina Tunegaru și profesorul Cătălin Zaman fac o analiză detaliată a subiectelor primite de elevi la prima probă a examenului de Evaluare Națională 2025.
Primul text, de tip literar, a vizat exprimarea trăirilor interioare ale personajului în timpul unei călătorii maritime. Al doilea text, de tip nonliterar (jurnal de expediție științifică), a oferit un contrast stilistic și tematic clar, fiind utilizat în partea a doua a testului pentru cerințele de tip funcțional, gramatică și redactare. Elevii au avut de identificat informații din texte, de explicat figuri de stil, de făcut comparații și de redactat un text argumentativ. Structura subiectelor a fost similară cu cea din testele de antrenament.
„Subiecte permisive și fără capcane” – impresiile profesorilor despre Evaluarea Națională 2025
Profesoara de Limba Română Cristina Tunegaru consideră că subiectele din acest an au fost mai accesibile decât în anii anteriori: „Cred că a fost unul dintre cele mai ușoare subiecte din ultimii ani. E al cincilea an când se dă Evaluare Națională în formatul acesta și cred că a fost cel mai ușor subiect și la literatură, și la gramatică”, spune profesoara Tunegaru. Textul literar, deși preluat din „Toate pânzele sus!”, nu a ridicat dificultăți reale de înțelegere, susține aceasta: „Au fost doar două personaje și foarte multe segmente de dialog care puteau fi ușor înțelese. Nu cred că a pus deloc dificultăți.”
Singurul exercițiu ușor mai complicat, în opinia profesoarei Tunegaru, putea fi cel de caracterizare de personaj, dar și acela oferea flexibilitate: „Dacă era tratat cu atenție, era un răspuns foarte ușor, mai ales dacă alegeai o trăsătură fizică pentru Ieremia – pentru că nu se cere tipul de trăsătură și nici personajul.” În ceea ce privește compunerea, Tunegaru subliniază că subiectul a fost permisiv, dar atrage atenția că unii elevi ar putea confunda noțiunile: „Se cere povestirea unei întâmplări petrecute într-o excursie și poate fi orice excursie – cu familia, cu colegii, oriunde. Dar o excursie nu este o vizită. O vizită la bunici nu este o excursie.”
Profesorul Cătălin Zaman spune: „E greu să identific un subiect care le-ar fi putut pune probleme. Poate textul nonliterar să fie puțin mai greu de înțeles, din cauza termenilor utilizați. Spre exemplu, un copil bun nu a știut ce înseamnă «a zori». Cumva, acolo ei erau nevoiți să coreleze sensul termenului utilizat în cerință cu sensul celui utilizat în text. Iarăși, sensul expresiei «a tăia frunză la câini» trebuia să fie clar știut de elevi, pentru că dacă abordau doar contextual exercițiul, de acolo s-ar fi putut înțelege că personajul este dornic de treabă. Dar asta nu înseamnă că subiectele au fost dificile”, spune profesorul.
Subiectele de gramatică au fost accesibile și logice. Unde s-ar fi putu greși
Despre gramatică, opinia profesoarei Tunegaru este la fel de clară: „Au fost exerciții ușoare, aș spune. Nu au fost cerințe care să-i pună pe elevi în dificultate. De obicei, în anii anteriori exista măcar un exercițiu care să creeze probleme, dar de data aceasta n-am văzut așa ceva.” În plus, profesoara a remarcat că unele exerciții se puteau rezolva prin observație logică, folosind elemente comune: „De exemplu, la gramatică, exercițiul cu verbele a fi predicativ putea ajuta la redactarea cerută în alt exercițiu. Exista o continuitate care putea fi sesizată de elevii atenți.”
„Pe partea de gramatică, la exercițiul 5 au avut de identificat substantive în cazuri diferite, la exercițiul 7 de extras două propoziții principale și una atributivă. Poate infinitivul acela să-i deruteze pe unii și să adauge o propoziție în plus. La exercițiul 8, forma de genitiv a substantivelor «plajă» și «cenușă» ar mai fi putut pune probleme”, spune profesorul Cătălin Zaman.
Textul lui Racoviță, cunoscut din testele de antrenament: „Nu a fost ceva neașteptat”
Referitor la dificultatea textului nonliterar, din jurnalul lui Emil Racoviță, profesoara Cristina Tunegaru nu consideră că a fost o barieră reală pentru elevii pregătiți: „Nu cred că a fost un text dificil. Există un fragment similar în testele de antrenament din anii anteriori, iar elevii care s-au pregătit le-au văzut. Nu a fost ceva neașteptat.”
Profesoara face trimitere aici la faptul că Ministerul Educației a inclus în testele de antrenament din 2021 și 2022 texte cu tematică și structură asemănătoare, legate de expediția „Belgica”, ceea ce înseamnă că elevii care au lucrat constant pe modelele oficiale nu au fost luați prin surprindere de stilul sau conținutul fragmentului. Chiar dacă limbajul are o nuanță arhaică și descriptivă, familiaritatea cu structura jurnalelor de călătorie și prezența aceluiași câmp semantic în antrenamente anterioare au făcut ca textul să fie interpretabil pentru majoritatea elevilor. În plus, fiind un text nonliterar, cerințele de înțelegere erau mai mult factuale decât interpretative, ceea ce a redus riscul de ambiguitate.
În concluzie, profesoara Cristina Tunegaru trage un semnal de alarmă nu legat de subiecte, ci de nivelul real de pregătire al unor elevi: „E foarte grav dacă există note sub 5 la subiecte atât de ușoare. Asta arată probleme foarte mari de înțelegere a textului. Orice absolvent ar trebui să fie în stare să povestească o întâmplare și să respecte scrierea corectă în limba română.” Potrivit acesteia, un copil care s-a pregătit și are exercițiu de lectură ar putea obține cu ușurință o notă peste 8.
Cătălin Zaman: „Subiectele nu vin în sprijinul elevilor buni”
Profesorul Cătălin Zaman, la rândul său, consideră că subiectele au fost chiar mai ușoare decât se așteptau mulți dintre profesori: „Tare mi-e teamă că aceste subiecte nu vin deloc în sprijinul elevilor buni, care s-au pregătit conștiincios pe tot parcursul anului”, spune el. În opinia sa, tocmai acești elevi riscă uneori să greșească din cauza emoțiilor, chiar la cerințele aparent simple. Cu toate acestea, Zaman salută faptul că subiectele au fost accesibile și incluzive: „Sunt bucuros că au fost subiecte pentru toți elevii, subiecte care le-au oferit o șansă tuturor.” El anticipează o „explozie de note mari” și spune că, dincolo de orice analiză tehnică, cel mai important este că „elevii au ieșit din examen mulțumiți că au putut aborda subiectele, după cum și cât s-au pregătit.”
Ce spun elevii: „A fost mai ușor decât la simulare, dar la română niciodată nu știi sigur”
După profesori, și unii elevi confirmă impresia generală că subiectele au fost mai accesibile față de anii anteriori – deși rămâne emoția corectării.
„Subiectele mi s-au părut mai ușoare decât cele de la simulare, dar încă nu știu dacă să mă bucur sau nu. Am făcut aproape tot, mai puțin două subpuncte la gramatică, unde nu am scris chiar tot ce trebuia. La partea de literatură, depinde mult cum o să aprecieze profesorul care corectează, eu folosesc un limbaj destul de simplu, fără înflorituri, și s-ar putea să mă taxeze pentru asta”, spune Eduard, un elev care a susținut examenul de Limba și literatura română română din cadrul Evaluării Naționale 2025 la o școală din sectorul 6 al Capitalei.
„Am avut emoții mari, dar când am văzut subiectele, parcă am mai respirat. M-am descurcat la compunere, pentru că chiar am avut o excursie frumoasă în cap, dar la partea cu propozițiile subordonate nu sunt sigură că am scris corect. Mi-e frică de grilele alea unde dacă greșești un detaliu, pierzi tot punctajul. Sper să fi trecut de 7”, spune Andreea, elevă într-o școală din județul Buzău.
„Nu pot spune că a fost greu, dar nici nu a fost simplu. Unele exerciții le-am recunoscut din testele de antrenament și m-au ajutat, dar am stat cam mult la partea cu comparația între texte. Cred că depinde mult de cum gândește cel care corectează. Eu am încercat să fiu clar, să scriu ce mi s-a cerut, dar la română niciodată nu știi sigur”, spune Andrei, elev într-o școală din sectorul 3.
O zi de pauză, apoi proba la Matematică. Calendarul examenului de Evaluare Națională 2025
Proba la Matematică este programată pentru miercuri, 25 iunie, iar rezultatele inițiale vor fi afișate pe 3 iulie, conform calendarului oficial. Pentru prima dată în România, elevii care susțin Evaluarea Națională 2025 își pot vizualiza lucrările scrise înainte de depunerea contestației. Tot pe 3 iulie, și DOAR în această zi! – se pot depune cererile de vizualizare între orele 14:00 – 17:00.
Pentru a avea o imagine completă asupra etapelor ce urmează după simulare, iată calendarul oficial detaliat al Evaluării Naționale 2025:
- 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
- 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
- 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
- 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale
