Cu doar câteva zile înainte de Evaluarea Națională, mulți elevi și părinți se întreabă ce mai poate fi făcut acum, pe ultima sută de metri, pentru un rezultat cât mai bun. Emoțiile cresc odată cu fiecare zi care trece, timpul pare insuficient pentru a recupera tot ce n-a fost învățat la timp, așa că o strategie bună pentru aceste zile îi poate ajuta pe elevi să-și crească șansele unei note bune. Am discutat cu profesoara de limba și literatura română Corina Zorilă, de la Școala Gimnazială nr. 2 din Videle, Teleorman, despre cele mai eficiente strategii de pregătire în ultimele zile, despre capcanele în care cad frecvent elevii și despre modul în care pot fi de ajutor părinții în această perioadă. (Pentru recomandările privind proba de matematică, citiți ACEST articol).
Dincolo de materia acumulată în cei patru ani de gimnaziu, succesul la Evaluarea Națională depinde și de modul în care elevii își gestionează timpul, energia și emoțiile în perioada premergătoare examenului și în timpul acestuia. În interviul de mai jos, profesoara Corina Zorilă explică de ce simulările făcute inteligent pot aduce mai multe beneficii decât studiul haotic, ce conținuturi sunt adesea subestimate și care sunt miturile despre examen pe care elevii ar trebui să le ignore.
Totul Despre Mame: Mai este puțin timp până la Evaluarea Națională. Dacă ar trebui să le spuneți elevilor trei lucruri pe care să se concentreze în această perioadă și trei lucruri cu care să nu mai piardă timpul, care ar fi acestea?
Mai este puțin până la examen și elevii ar trebui să facă aceste trei lucruri dacă vor rezultate bune la evaluare: să doarmă suficient, să lucreze trei ore pe zi la limba română și trei ore la matematică, cu pauze între discipline și să dea simulări cât mai des, pentru a se obișnui cu condițiile de examen.
Din experiența dumneavoastră, care sunt aspectele care fac cel mai des diferența dintre o notă de 7-8 și una de 9-10 la Evaluarea Națională?
Cele mai valoroase competențe de limba și literatura română care fac diferența între notele menționate sunt cele de comprehensiune a textului (înțelegerea în profunzime, până la cele mai mici detalii) și competența de redactare. Foarte mulți elevi citesc superficial cele două texte-suport și nu reușesc să rezolve corect primele exerciții care evaluează comprehensiunea. Apoi, nu este suficient să ai idei bune, trebuie să le dai o formă potrivită, adică să le formulezi folosind cuvintele potrivite.
La simulări și la testele de antrenament se observă anumite greșeli recurente. Care sunt cele mai frecvente erori pe care le fac elevii și care îi pot costa puncte importante, deși stăpânesc materia?
Pe de o parte, cele mai frecvente greșeli se constată la partea de gramatică, adică la cele 8 exerciții de la subiectul I B. Primele patru grile verifică conținuturile de fonetică și lexic și, dacă elevii nu le stăpânesc, pot pierde cu ușurință 8 puncte din 100. Pe de altă parte, elevii greșesc și la redactare, exercițiile 6-9 de la subiectul I A, deoarece răspund la cerințe laconic și nu-și dezvoltă ideile, astfel încât evaluatorul să înțeleagă ce au vrut să transmită.
În această etapă finală, ce tip de exerciții considerați că aduc cel mai mare câștig: rezolvarea integrală a variantelor, recapitularea teoriei, exercițiile de gramatică sau antrenamentul pentru redactare? Cum ar trebui împărțit timpul între ele?
Profesor Corina Zorilă: Pentru o notă bună, trebuie folosite toate strategiile menționate, dar într-o anumită ordine. Întâi rezolvarea integrală a unei variante, apoi constatarea greșelilor și recapitularea materiei în funcție de acestea. După recapitularea teoriei, trebuie să urmeze exercițiile de fixare și aprofundare. Ar fi indicată o simulare la 3 zile ca să fie timp suficient pentru recapitulare și aprofundare.
Subiectul al II-lea continuă să provoace emoții multor elevi. Care sunt cele mai întâlnite capcane în redactarea textului argumentativ sau a compunerii și ce sfaturi le-ați da pentru a evita pierderea punctelor?
Profesor Corina Zorilă: „Capcanele” de la subiectul II variază în funcție de cerință. În principiu, elevii trebuie să fie atenți la tipul de compunere solicitat (rezumat, text narativ, caracterizare de personaj, mesajul unui text sau chiar compunere argumentativă), să nu piardă din vedere cele trei părți ale unei compuneri (introducere, cuprins și încheiere), să acopere numărul minim de cuvinte cerute – 150 și să nu se abată de la subiect.
- CITEȘTE ȘI: Cât costă liceele private cu programă românească? Ce variante ai în București și care sunt taxele în 2026
Există anumite conținuturi din programa de clasa a VIII-a pe care elevii tind să le neglijeze în ultimele săptămâni, considerându-le simple, dar care apar frecvent în evaluare și le creează surprize neplăcute?
Profesor Corina Zorilă: Da, conținuturile de fonetică și lexic sunt considerate ușoare de către elevi, deoarece discută despre ele încă din clasele primare și au impresia că le stăpânesc foarte bine, dar nu este așa. De pildă, relațiile semantice dintre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie, paronimie – grilele 2-4) valorează 6 puncte din 100 și cine nu le stăpânește, pierde aceste puncte valoroase.
Ce rol mai au părinții pe ultima sută de metri? Cum pot să-și sprijine copilul înaintea examenului fără să transforme pregătirea într-o sursă suplimentară de stres și presiune?
Profesor Corina Zorilă: În primul rând, părinții trebuie să-i sprijine emoțional pe copii. Este important să nu pună presiune suplimentară asupra lor și să evite scenariile pesimiste legate de note sau de admiterea la liceu. În această perioadă, elevii au nevoie mai ales de încredere și echilibru. În al doilea rând, părinții îi pot ajuta să își organizeze eficient programul de pregătire. Unii copii tind să lucreze excesiv și să se suprasolicite, în timp ce alții au nevoie de mai multă structură și disciplină. Rolul părinților este să îi ajute să găsească un ritm sănătos de lucru, care să includă și timp pentru odihnă.
Dacă ați avea în față un elev care intră în examen bine pregătit, dar foarte emoționat, ce strategie concretă i-ați recomanda pentru cele două ore de examen: cum să citească subiectele, cum să-și gestioneze timpul și cum să evite blocajele de moment?
Profesor Corina Zorilă: I-aș recomanda să intre în examen cu un plan simplu și clar. În primele câteva minute, să citească atent toate subiectele, fără să se grăbească și fără să intre în panică dacă întâlnește un exercițiu care pare dificil. De multe ori, prima impresie este mai înfricoșătoare decât problema în sine.
În ceea ce privește gestionarea timpului, este important să înceapă cu exercițiile pe care le stăpânește cel mai bine. Rezolvarea acestora îi va da încredere și îi va reduce nivelul de stres. Nu este recomandat să petreacă prea mult timp blocat la un singur item. Dacă nu găsește imediat soluția, este mai eficient să treacă mai departe și să revină ulterior cu mintea mai limpede. Pentru a evita blocajele de moment, îi recomand să facă o scurtă pauză de câteva secunde, să respire profund și să își amintească faptul că emoțiile sunt normale.
Un exercițiu simplu de respirație poate ajuta foarte mult la recăpătarea concentrării. De asemenea, este important să își păstreze câteva minute la final pentru verificarea răspunsurilor și corectarea eventualelor greșeli de neatenție. Cel mai important lucru este să aibă încredere în pregătirea sa. În ziua examenului, succesul nu depinde doar de ceea ce știe, ci și de capacitatea de a rămâne calm și de a folosi eficient ceea ce a învățat.
Se vorbește mult despre „ponturi” și „șabloane” pentru Evaluarea Națională. Ce mituri despre examen credeți că ar trebui abandonate și ce înseamnă, de fapt, o pregătire eficientă în ultimele zile?
Profesor Corina Zorilă: Se vorbește mult despre „ponturi”, „șabloane” și metode rapide de a obține o notă mare la Evaluarea Națională, însă unul dintre cele mai răspândite mituri este că există formule secrete care pot înlocui pregătirea reală. De asemenea, mulți elevi cred că este suficient să ghicească ce va pica la examen sau să memoreze câteva modele de rezolvare fără să înțeleagă cerințele.
În realitate, Evaluarea Națională recompensează înțelegerea, exercițiul constant și capacitatea de a aplica ceea ce ai învățat. Un alt mit este că, în ultimele zile înainte de examen, trebuie recuperată toată materia sau rezolvate cât mai multe variante posibil. De cele mai multe ori, această abordare generează oboseală și anxietate.
Este mult mai eficient ca elevii să își consolideze cunoștințele deja dobândite, să revadă tipurile de exerciții care le-au creat dificultăți și să își clarifice eventualele nelămuriri. O pregătire eficientă în această perioadă înseamnă, în primul rând, recapitulare organizată și exersarea în condiții cât mai apropiate de cele de examen. La fel de importantă este și starea de bine a elevului. Somnul suficient, pauzele regulate, alimentația echilibrată și menținerea unei rutine sănătoase contribuie semnificativ la performanță.
În ultimele zile, diferența nu o mai face cantitatea de informații acumulate, ci claritatea, încrederea și capacitatea de a valorifica ceea ce ai învățat deja. În cele din urmă, cel mai bun „pont” pentru Evaluarea Națională este să ai încredere în pregătirea ta și să abordezi examenul cu calm. Nu există scurtături care să înlocuiască munca depusă, însă o minte odihnită și bine organizată poate transforma cunoștințele acumulate într-un rezultat foarte bun.
