Elevii români participă din nou la testele PISA. Rezultatele anterioare, umilitoare pentru România

Cristina Olivia Găburici, Redactor-Șef

În 2018, elevii din România vor participa la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2018, prin intermediul căruia se analizează în ce măsură tinerii care se apropie de sfârșitul învățământului obligatoriu au cunoștințe și abilități esențiale pentru a participa la viața societăților moderne. Rezultatele de până acum au plasat România la coada clasamentului, arătând că sistemul educațional eșuează grav în pregătirea copiilor pentru a face față cerințelor societății.

La testarea din 2015, la care au participat 72 de țări, România s-a clasat pe locul 48. Sub elevii români s-au aflat cei din țări precum Cipru, Moldova, Turcia, Albania, iar în fruntea clasamentului s-au situat tinerii din Singapore, Japonia și Estonia. Rezultatele nu au fost neaparat o surpriză, dat fiind faptul că nici la testele anterioare elevii români nu au înregistrat performanțe.

”Profesorul transmite cunoștințe și atât”

Un studiu realizat la finalul anului trecut de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a confirmat faptul că programa școlară este neadecvată vremurilor pe care le trăim și că elevii nu știu cum să gestioneze cantitatea uriașă de informații pe care o asimilează, de cele mai multe ori mecanic. Conform studiului menționat, 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Concret, ei știu să citească, dar nu reușesc să înțeleagă ceea ce citesc.

Sorin Spineanu Dobrotă,  șeful Serviciului Examene și Evaluarea Manualelor din cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a declarat cu prilejul lansării studiului: ”Nu aș vrea să spun că principala cauză este calitatea sistemului educațional românesc. Însă, este cert o problemă a modului în care încă se predă: profesorul transmite cunoștințe și atât. Sunt multe cunoștințe, există frica din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze și, nu în ultimul rând, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci știință”. Profesor de economie la liceu, Sorin Spineanu Dobrotă i-a dat ca exemplu pe propriii lui elevi, care sunt capabili să reproducă definiții complexe, dar nu pot aplica definițiile în viața de zi cu zi. ”Dacă le cer să îmi dea definiția pentru viteza de rotație a banilor, care e foarte complexă și urâtă, o reproduc mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu ştiu să facă acest circuit şi nu înţeleg, deşi cunosc definiţii, clasificări, vorbesc în sintagme şi ştiu eseuri la Limba Română”.

Acolo se face carte

rezultate pisa 2015Rezultatele PISA 2015

Noutăți la testarea PISA 2018

Revenind la testarea PISA, program dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), aceasta ar trebui să reprezinte un indicator esențial în stabilirea politicii educaționale, în actualizarea curriculumului național, a evaluarilor și a examenelor naționale. România participă la Program încă din anul 2002, ciclurile de participare până acum fiind PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012 și PISA 2015.

Până acum, testarea se făcea pentru domeniile ”Citire”, ”Matematică” și ”Științe”, iar la ediția de anul viitor tinerii vor fi testați și la ”Competențe globale”, care se referă la  capacitatea de a analiza din diferite perspective teme globale sau interculturale, de a înțelege cum diferențele afectează percepțiile, raționamentele și ideile proprii sau ale celorlalți, de a dezvolta interacțiuni și relații adecvate, deschise și eficace cu persoane din diferite cultelevii noștriuri, pe baza respectului reciproc.

Oana Moraru: Este o mare minciună națională că elevii noștri au mult de învățat

Programul PISA 2018 urmărește să ofere răspunsuri la întrebări esențiale de politică educațională, printre care:

  • ​Cât de bine sunt pregătiți elevii pentru viață și pentru inserție pe piața muncii în societăți culturale diverse și într-o lume globalizată?
  • Cât de mult sunt expuși elevii la știri din întreaga lume și în ce măsură înțeleg și analizează critic teme interculturale și globale? Care sunt diferențele majore la nivelul populației, din această perspectivă?
  • Ce abordări sunt folosite la școală astfel ca elevii să fie educați pentru diversitate culturală și cum valorifică școlile diversitatea pentru a forma elevilor „competențe globale”?
  • Cât de bine sunt pregătite școlile să facă față prejudecăților și stereotipurilor?

Rapoartele internaționale la Programul OECD-PISA pot fi consultate pe www.pisa.oecd.org, iar cele care conțin rezultatele României pentru perioada 2000-2015 sunt disponibile pe pagina Centrului Național pentru Evaluare și Examinare, www.rocnee.eu.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa