Elevii din ciclul primar nu ar trebui să petreacă mai mult de o oră pe zi făcând teme, iar cei din ciclul gimnazial, două. Un proiect de ordin al Ministerului Educației și Cercetării, aflat în consultare publică din data de 19 noiembrie 2025, stabilește limite clare de timp pentru temele acordate elevilor, redefinește rolul lor și introduce responsabilități precise pentru directori și diriginți în procesul de monitorizare a gradului de suprasolicitare a elevilor.
Conform proiectului, la clasa pregătitoare și la grădiniță nu ar trebui să se dea deloc teme. De asemenea, se precizează că „în perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă pentru elevii din învățământul primar și gimnazial. Temele de vacanță sunt teme de tip suplimentar”. (Art. 4).
Documentul integral publicat de Ministerul Educației:
Tipul temelor pentru acasă
În continuare, proiectul își propune să limiteze și temele „mari”, de tip proiect sau lucrare amplă: „Tema pentru acasă pentru o disciplină, având drept finalitate realizarea unor lucrări mai ample/de sinteză, poate să fie maximum una pe modul” (Art. 3 alin. 6).
În cadrul documentului propus dezbaterii, temele sunt împărțite, oficial, în două categorii: unele obligatorii pentru toți elevii și unele suplimentare, facultative. Cele obligatorii sunt gândite la un nivel mediu de dificultate, accesibil întregii clase, iar cele suplimentare sunt fie pentru copii care au nevoie de recuperare, fie pentru cei care vor să se pregătească pentru performanță.
„Tema obligatorie are un nivel mediu de dificultate, pentru toți elevii clasei. Tema suplimentară, care este facultativă, (…) pentru activități de recuperare sau de pregătire pentru performanță” (Art. 2).
Ce trebuie să știe profesorii
Potrivit documentului, profesorii sunt încurajați să folosească mai mult orele de curs pentru activități asemănătoare temelor, mai ales în perioadele de evaluare. Ideea este ca o parte din „munca de acasă” să fie adusă în clasă. „Cadrele didactice vor utiliza, pe cât posibil, aplicații și activități în clasă, asemănătoare temei pentru acasă”, se menționează în proiectul de ordin.
În plus, temele trebuie evaluate, însă „notarea temei pentru acasă nu este obligatorie” (Art. 6 alin. 1–2). Evaluarea se poate face prin discuții în clasă, prin clarificarea punctelor dificile sau printr-un test foarte scurt, exclusiv din tema respectivă. Proiectul lasă astfel loc pentru feedback real, fără a transforma orice temă într-o notă în catalog.
Documentul interzice în mod explicit folosirea temelor ca pedeapsă: „cantitate mare de teme, exerciții repetitive, precum și solicitarea realizării/parcurgerii unor activități de învățare/conținuturi, care necesită o abordare sistematică în clasă”, se precizează în documentul supus dezbaterii.
- CITEȘTE ȘI: Tema pentru acasă: 5 obiceiuri sănătoase
Cine sunt „gardienii” care trebuie să asigure respectarea normelor
Responsabilitatea volumului de muncă al elevilor nu rămâne doar la nivelul profesorului de la clasă. Directorul școlii și dirigintele primesc rol explicit de „gardieni” ai timpului de teme: ei trebuie să monitorizeze situația, să colecteze informații și feedback de la elevi și părinți și să ia măsuri când limitele sunt depășite: „Directorul, pentru învățământul primar, și dirigintele clasei, pentru celelalte niveluri ale învățământului preuniversitar, sunt responsabili pentru colectarea feedbackului, care va fi analizat în consiliile de administrație ale unităților școlare, care vor lua măsuri atât pentru eficientizarea educației prin teme, cât și pentru creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților”.
Ce trebuie să știe părinții
Pe lângă necesitatea feedback-ului de la elevi și părinți, documentul face câteva precizări foarte importante pentru familii, mai ales în ceea ce privește posibilele efecte negative ale temelor, justificând motivele pentru care se impune limitarea timpului și a cantității volumului de muncă pentru acasă. Ministerul recunoaște explicit riscuri precum „pierderea interesului elevului față de învățare (din cauza cantității, dificultății sau a monotoniei temelor etc.), oboseală fizică și emoțională, reducerea timpului liber destinat unor activități recreative (…) adâncirea diferențelor dintre elevii performanți și cei aflați în dificultate” (Art. 8).
Rolul proiectului de ordin
Proiectul de ordin pus în dezbatere menționează încă de la început (Art. 1) că scopul acestuia este acela de a eficientiza rolul temelor pe care elevii le primesc pentru acasă. Temele ar trebui să încurajeze curiozitatea, organizarea timpului, motivația pentru învățare și să mențină o relație sănătoasă între familie și școală.
Trebuie precizat că utilitatea temei pentru acasă este una dintre cele mai dezbătute teme în științele educației. Așa cum declara și psihologul educațional Dacian Delean, într-un interviu acordat Totul Despre Mame, dincolo de evaluările legate de volumul de muncă al elevilor, „e important să înțelegem că temele pentru acasă pot avea beneficii care sunt greu de evaluat, cum ar fi dezvoltarea responsabilității, a deprinderilor de muncă independentă sau managementul timpului. Dar faptul că nu putem evalua ușor aceste beneficii nu înseamnă că ele nu există. Deci e important să înțelegem că temele pentru acasă nu trebuie subestimate: Puțină temă pentru acasă poate aduce un plus de valoare și îl ajută pe copil să se dezvolte într-un adult responsabil”, precizează specialistul.
Proiectul prevede și informarea tuturor actorilor implicați – profesori, elevi și părinți – despre noile reguli și abrogă vechiul ordin din 2016 privind temele pentru acasă. Practic, dacă acest ordin va intra în vigoare, școlile vor trebui să-și regândească modul în care dau și monitorizează temele.
Textul integral al proiectului „Ordin privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar” poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, la secțiunea „Proiecte de acte normative”.
