Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au susținut astăzi, 22 iunie, prima probă a Evaluării Naționale 2026, cea la Limba și literatura română. După publicarea subiectelor și a baremului de corectare, au apărut și primele reacții despre cerințele primite de elevi și gradul real de dificultate al examenului. Potrivit profesoarei de limba și literatura română Corina Zorilă, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Videle, subiectele din acest an pot fi încadrate la un nivel mediu spre ridicat de dificultate, iar componenta de gramatică a fost mai solicitantă decât la simularea națională și decât la Evaluarea Națională de anul trecut.
La proba de Limba română, elevii au avut de rezolvat cerințe de înțelegere a textului, vocabular, gramatică și redactare. Examenul a fost structurat în două mari secțiuni: Subiectul I, bazat pe două texte-suport și exerciții de analiză și interpretare, și Subiectul al II-lea, care a evaluat capacitatea de sinteză și redactare.
Textele suport le-ar fi putut consuma elevilor mult timp
Un prim element care a ridicat nivelul de dificultate al examenului a fost dimensiunea textelor-suport. „Subiectele primite anul acesta de elevii de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională pot fi încadrate la un nivel mediu spre ridicat de dificultate. Cele două texte-suport sunt consistente ca volum și bogate în secvențe descriptive, aspect care ar fi putut îngreuna înțelegerea și interpretarea mesajului de către unii candidați”, explică profesoara Corina Zorilă.
BINE DE ȘTIUT: Textele ample îi obligă pe elevi să petreacă mai mult timp pentru identificarea informațiilor relevante și pentru înțelegerea relațiilor dintre ideile prezentate, ceea ce poate influența gestionarea timpului de examen.
Subiectul I A nu ar fi trebuit să creeze probleme majore
Partea de înțelegere și valorificare a textului a rămas în zona de confort a elevilor care au lucrat constant după modelele oficiale publicate de Ministerul Educației. „La Subiectul I A, cele nouă cerințe de înțelegere și valorificare a textelor nu ar fi trebuit să creeze probleme majore. Exercițiile respectă structura modelelor de antrenament și a simulării naționale, fiind accesibile elevilor familiarizați cu formatul examenului,” e de părere profesoara Corina Zorilă. Pentru majoritatea candidaților bine pregătiți, această parte a subiectului a fost previzibilă și apropiată de ceea ce au exersat pe parcursul anului școlar.
Gramatica a făcut diferența între elevii bine pregătiți și restul candidaților
Dificultățile au apărut în special la Subiectul I B, acolo unde au fost evaluate cunoștințele de gramatică. „Mai provocatoare s-au dovedit cerințele de la Subiectul I B, dedicate noțiunilor de gramatică – fonetică, morfologie, sintaxă și sintaxa frazei. Comparativ cu simularea și cu Evaluarea Națională de anul trecut, gradul de dificultate a fost mai ridicat.”
Potrivit profesoarei, unul dintre exercițiile care ar fi putut genera cele mai multe erori a fost exercițiul 5, dedicat identificării valorii morfologice a unor cuvinte: „Exercițiul a presupus stăpânirea unui volum mai mare de cunoștințe, întrucât termenii analizați își pot schimba valoarea gramaticală în funcție de context. De exemplu, forma «ia» este verb predicativ la modul indicativ, însă poate fi confundată cu alte părți de vorbire de către elevii mai puțin siguri pe cunoștințele lor. La fel, adjectivul pronominal posesiv «mele» putea fi interpretat eronat drept pronume posesiv. Dificultăți putea ridica și cuvântul «un», care în context are valoare de numeral cardinal, deoarece determină o unitate de măsură, deși mulți elevi ar fi putut opta pentru articol nehotărât.”
Un alt punct sensibil a fost exercițiul 6: „Puncte importante s-ar fi putut pierde și la exercițiul 6, unde era necesară transformarea unui substantiv la genitiv. Deși forma «broaștei» este relativ ușor de obținut, identificarea corectă a cazului putea crea confuzii. Genitivul și dativul au forme identice, diferența fiind dată de contextul sintactic: în expresia «ochii broaștei» substantivul se află la genitiv, în timp ce în enunțul «îi dau broaștei mâncare» acesta este la dativ.”
O posibilă capcană la exercițiul cu propozițiile subordonate
Exercițiul 7 a avut la bază o frază complexă și a verificat capacitatea elevilor de a identifica propozițiile subordonate. „Exercițiul 7 a avut la bază o frază complexă, care conținea subordonate circumstanțiale de timp, o completivă directă, o circumstanțială de mod și o atributivă. Cerința solicita transcrierea a trei propoziții subordonate, fără a preciza dacă acestea trebuiau să fie de tipuri diferite.” Tocmai această formulare ar fi putut crea nesiguranță unor elevi, care au încercat să identifice tipuri diferite de subordonate, deși cerința nu impunea explicit acest lucru.
Greșeli frecvente: „a călători”, „doar” și „decât”
La exercițiul 8, dificultățile au fost legate mai ales de exprimarea corectă și de folosirea adecvată a unor termeni. „Verbul la infinitiv «a călători» este frecvent scris greșit cu doi «i», iar semiadverbul «doar» poate fi confundat cu «decât», deși cele două se folosesc în contexte diferite: «doar» apare în enunțuri afirmative, în timp ce «decât» este asociat, de regulă, construcțiilor negative,” e de părere Corina Zorilă. Sunt greșeli aparent minore, dar care pot costa puncte importante într-un examen în care fiecare sutime contează.
Cerința care ar putea face diferența între nota 9 și nota 10
În opinia profesoarei Corina Zorilă, cea mai dificilă cerință a examenului a fost cea de la Subiectul al II-lea, unde elevii au avut de realizat un rezumat: „Din punctul meu de vedere, cerința de la Subiectul al II-lea s-a numărat printre cele mai dificile ale examenului. Deși elevii exersează realizarea rezumatului încă din ciclul primar, transpunerea acestei competențe într-o situație de evaluare națională rămâne o provocare.”
Dascălul explică faptul că exercițiul a presupus mult mai mult decât simpla identificare a ideilor principale: „Exercițiul a solicitat capacitatea de a selecta informațiile esențiale și de a elimina detaliile secundare dintr-un text de dimensiuni considerabile, proces care presupune nu doar înțelegerea profundă a conținutului, ci și o foarte bună organizare a ideilor. Pentru mulți candidați, dificultatea nu constă în identificarea informațiilor importante, ci în formularea lor concisă și coerentă, respectând în același timp cerințele specifice ale rezumatului.”
Din acest motiv, apreciază profesoara, punctajul maxim la această cerință va fi obținut de relativ puțini elevi. „Este de așteptat ca numărul elevilor care vor obține punctajul maxim la această cerință să fie relativ redus, performanța fiind rezervată celor care stăpânesc foarte bine tehnicile de sinteză și redactare.”
Concluzia profesoarei Corina Zorilă este că examenul a diferențiat mai clar elevii foarte bine pregătiți, iar subiectele au verificat atât capacitatea de înțelegere și interpretare a textului, cât și cunoștințele solide de gramatică: „În ansamblu, examenul a testat atât capacitatea de înțelegere și interpretare a textului, cât și cunoștințe solide de gramatică, diferențiind mai clar elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază.”
Barem de evaluare și corectare
Elevii care au susținut astăzi proba de Limba și literatura română la Evaluarea Națională 2026 pot verifica acum baremul oficial de corectare publicat de Ministerul Educației. Documentul conține răspunsurile considerate corecte pentru fiecare exercițiu și punctajul acordat pentru rezolvarea cerințelor. Baremul îi ajută pe candidați să își estimeze nota înainte de publicarea rezultatelor și să identifice eventualele greșeli făcute în timpul examenului. Primele rezultate vor fi afișate pe 1 iulie, iar rezultatele finale, după contestații, pe 8 iulie.
Mai jos găsiți baremul integral pentru proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026.
Cum sunt punctate subiectele la Limba română
La proba de Limba și literatura română, lucrarea este notată cu 100 de puncte, dintre care 10 puncte sunt acordate din oficiu. Subiectul I valorează 70 de puncte și este construit pe baza a două texte la prima vedere. Acesta verifică atât înțelegerea textului, cât și competențele de vocabular și gramatică. Subiectul al II-lea valorează 20 de puncte și presupune redactarea unui text conform cerinței formulate în broșura de examen.
BINE DE ȘTIUT: După examenul de Limba și literatura română, absolvenții clasei a VIII-a se pregătesc pentru cea de-a doua probă a Evaluării Naționale 2026. Miercuri, 24 iunie, elevii vor susține examenul la Matematică, probă care, alături de cea la Română, va stabili media folosită la admiterea în învățământul liceal. Pentru elevii care au studiat într-o limbă a minorităților naționale, examenul se va încheia vineri, 26 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.
Cum se afișează rezultatele la Evaluarea Națională 2026
Rezultatele finale vor fi publicate pe 8 iulie, după încheierea procesului de soluționare a contestațiilor. Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.
Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri). Subiectele și baremul de corectare vor fi publicate în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.
Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.
- CITEȘTE ȘI: Cât costă liceele private cu programă românească? Ce variante ai în București și care sunt taxele în 2026
Ce urmează după rezultate. Cum se face admiterea la liceu
Notele obținute la Evaluarea Națională sunt folosite la admiterea în învățământul liceal. Media de admitere este calculată exclusiv pe baza rezultatelor de la examen. După afișarea rezultatelor finale, elevii și părinții vor completa fișele de opțiuni pentru admiterea la liceu. Repartizarea computerizată se realizează în funcție de media obținută și de ordinea opțiunilor completate.
Specialiștii recomandă completarea unui număr cât mai mare de opțiuni și așezarea acestora în ordinea reală a preferințelor. O opțiune trecută mai jos pe listă poate fi ratată chiar dacă elevul are media necesară, dacă a fost deja repartizat la o variantă aflată mai sus. Înainte de completarea fișelor de înscriere va fi publicată ierarhia județeană a absolvenților, document care îi ajută pe elevi și părinți să estimeze șansele de admitere la diferite licee.
Calendarul Evaluării Naționale 2026
- 22 iunie 2026 – Limba și literatura română, probă scrisă
- 24 iunie 2026 – Matematică, probă scrisă
- 26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, probă scrisă
- 1 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00; vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00 și 18:00
- 2-3 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor
- 4-7 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
- 8 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
