Articol susținut de

Cum salvează reciclarea viețile animalelor din mări și oceane

Jumătate dintre deșeurile marine sunt obiecte de plastic de unică folosință.

Theodora Fintescu, redactor
poluare in mari
Captivi în pungi de plastic, peștii mor, iar habitatul lor se distruge.

    Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, 1 milion de păsări marine și 100.000 de mamifere marine, pești și țestoase mor în fiecare an din cauza deșeurilor de plastic care ajung în mări și oceane. Dincolo de poluarea produsă de micii și marii producători, oamenii, din necunoaștere sau indiferență, contribuie la acest dezastru prin gesturi mărunte, pe care nu le conștientizează de multe ori: o doză de bere, o sticlă de plastic, un ambalaj sau șervețelele umede – oricare dintre acestea, lăsate pe plajă și duse de vânt în apă, pot ucide un animal.

    Datele Parlamentului European arată că peste 150 de milioane de tone de plastic se află astăzi în oceane și între 4,8 și 12,7 milioane de tone ajung în ocean în fiecare zi.

    Efectele asupra vieții marine sunt grave: animalele se pot încurca în deșeurile din plastic și le pot înghiți, cele care scapă cu viață sunt expuse la substanțele chimice aflate în plastic, iar habitatul marin se degradează pe zi ce trece. Pentru că deșeurile sunt din ce în ce mai multe, iar efectele ignoranței omului sunt din ce în ce mai mari, responsabilitatea ține de fiecare dintre noi.

    Transformarea deșeurilor din plastic în resurse

    Există o soluție simplă, la îndemâna tuturor, care face ca deșeurile să nu omoare animale și să nu sufoce planeta: este vorba despre reciclare, care nu doar că protejează mediul și animalele, ci transformă deșeurile în reusurse. Reciclarea presupune reutilizarea și valorificarea deșeurilor, reducându-se consumul de materie primă nouă și de energie. Odată ce ne intră în reflex gestul de a colecta selectiv și de a face din reciclarea corectă o obișnuință în familie și la serviciu, riscul ca materiale periculoase să pună în pericol viața animalelor scade semnificativ.

    Prin reciclare, plasticul, care este principalul deșeu care pune în pericol animalele, poate fi folosit pentru fibre de poliester, utilizate, la rândul lor, ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria auto, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare.

    Cum să reciclezi corect plasticul

    În România, plasticul destinat reciclării se colectează în containerele galbene destinate produselor din plastic și metal. Iată care sunt recomandările Napolact pentru reciclarea plasticelor, popularizate în cadrul campaniei ”Reciclează și lasă în urma ta o natură curată!”: dezlipește eticheta, mai ales dacă aceasta este din hârtie sau din alt material, clătește apoi ambalajul, dacă e cazul, aplatizează-l cât poți de bine, pune capacul din plastic la loc (în cazul în care există).

    În cadru campaniei menționate mai sus, Napolact a lansat un nou PET, mai prietenos cu mediul, pentru formatul „On the Go“, de 330 de grame. În plus, vechile etichete din PVC au fost înlocuite cu unele noi, mai ușor de desfăcut și, deci, mai ușor de reciclat. Noul PET este 100% reciclabil, iar eticheta și capacul sunt produse din materiale „prietenoase cu mediul“, toate putându-se colecta în același container galben

    Cum știi în ce pubele să arunci materialele reciclabile

    În România, potrivit legii privind regimul deșeurilor, colectarea acestora se face în sistem cu 4 pubele, de diferite culori, astfel:

    • pubela de culoare galbenă este destinată colectării de metal și plastic (folii, PEID, PET, PVC și alte materiale plastice, dar și metale feroase și neferoase);
    • pubela de culoare albastră este destinată colectării de hârtie și carton (hârtie tipărită, hârtie în amestec);
    • pubela de culoare verde este destinată colectării de sticlă (sticlă colorată și sticlă albă);
    • pubela este de culoare gri destinată colectării pentru fracția mixtă (biodeșeuri și deșeurile menajere);
    • pubela de culoare neagră este destinată colectării de deșeuri biodegradabile din gospodăriile proprii (resturi de legume și fructe, iarbă, flori și frunze uscate).

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa